Acesta a contestat, printre altele, două clasări dispuse de Parchetul General: prima, în cazul acuzațiilor de mărturie mincinoasă formulate împotriva a doi ex-procurori orădeni, dar și măsura similară luată în ceea ce privește acuzația de cercetare abuzivă „în legătură cu modul de consemnare” a unui denunț formulat în 2013 de un afacerist orădean împotriva lui Popa.

[eadvert]

Drept urmare, Curtea Supremă a desființat în parte soluția de clasare și a obligat Parchetul General să completeze urmărirea penală în privința acestor acuzații.

Fost șef de Parchet, condamnat pentru infracțiuni de corupție

În 2020, fostul șef al Parchetului Bihor, Vasile Popa, era condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 6 ani de închisoare cu executare. Ex-magistratul primise 3 ani de închisoare pentru șantaj, 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, 2 ani de detenție pentru sustragere sau distrugere de înscrisuri și un an închisoare pentru favorizarea făptuitorului.

Investigațiile au fost demarate în 2013, când afaceristul orădean Dorinel Edu a formulat un denunț în care susținea că i-ar fi dat în jur de 50.000 de euro lui Popa, pentru a-l proteja într-un dosar de evaziune de 36 de milioane de lei. Acuzația de șantaj a vizat presiuni și amenințări pe care fostul procuror le-ar fi făcut asupra proprietarilor unei spălătorii auto din Oradea, care i-au returnat doar o parte din banii pe care i-ar fi luat cu împrumut de la magistrat.

Vasile Popa a fost investigat de DNA și pentru că s-ar fi amestecat în anchetele făcute de procurori din subordinea sa, fiind acuzat chiar că ar fi rupt rechizitorii. Unul dintre acestea ar fi fost distrus în iunie 2009 și viza un eveniment rutier provocat de un șofer băut. Pe atunci șef al Parchetului Oradea, Popa i-ar fi luat dosarul procurorului de caz, Cristian Ardelean, iar în luna septembrie ar fi dispus scoaterea de sub urmărire penală conducătorului auto.

Al doilea rechizitoriu distrus se referea la trei bărbați, dintre care doi au fost prinși cu permise false obținute cu sprijinul celui de-al treilea. În 2010, Popa ar fi luat dosarul de la procurorul de caz, Adrian Brișcan, care voia să-i trimită în judecată pe inculpați, și l-a dat altui procuror, Teofil Ilisie. Acesta a dat aceeași

soluție ca și colegul său, rechizitoriul fiind confirmat atunci de prim procurorul adjunct al Parchetului Oradea.

Acuzații de mărturie mincinoasă și cercetare abuzivă, clasate

Fostul prim-procuror Vasile Popa a formulat, ulterior, plângeri împotriva mai multor procurori și a cerut cercetarea acestora de către Parchetul General. Printre aceștia s-au numărat și procurorii Adrian Brișcan, decedat în luna februarie a acestui an, și Teofil Ilisie, acuzați că ar fi mințit în mărturiile depuse în cadrul anchetei și apoi al procesului lui Popa. În privința acuzelor aduse celor doi magistrați, Secţia de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus clasarea, în 2023. Aceeași măsură a fost luată și în ceea ce privește acuzația de cercetare abuzivă „în legătură cu modul de consemnare a denunţului formulat de Edu Dorinel”.

Nemulțumit, ex-magistratul s-a adresat Curții Supreme care a decis, pe 18 aprilie 2024, să trimită cauza la Parchetul General în vederea completării urmăririi penale.

„Admite plângerea formulată de petentul Popa Vasile Constantin. Desființează ordonanţa emisă la data de 21 aprilie 2023, în dosarul nr.130/P/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, menţinută prin ordonanța (…) din data de 24 mai 2023 a procurorului șef al aceleiași secții, numai în ceea ce priveşte:

– soluția de clasarea sub aspectul săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă (…) pretins săvârşită de magistraţii procurori Brişcan Adrian, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, şi Ilisie Teofil, din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, în legătură cu declaraţiile de martor date în dosarul de urmărire penală nr. 421/P/2013 şi dosarul instanţei nr.490/35/2014, precum și

– soluția de clasarea sub aspectul săvârşirii infracţiunii de cercetare abuzivă (…), în legătură cu modul de consemnare a denunţului formulat de Edu Dorinel în dosarul 421/P/2013”, se arată în hotărârea instanței supreme.

Înalta Curte a menținut celelalte dispoziţii ale ordonanţei de clasare în care mai figurau numele procurorilor Cristian Ardelean și Doru Țuluș, ultimul fiind magistratul DNA care a întocmit rechizitoriul în cazul fostului prim-procuror Vasile Popa.