Pasiunile de sub sutană. PS Episcopul Bercea, în situații inedite

PSS a apărut îmbrăcat lejer, cu o pălărie de paie și pantaloni de culoarea spicului, zâmbitor, răspândind bucurie și liniște în jur. Prea Sfințitul a mângâiat căpătâiul unei puștoaice, s-a îmbrățișat cu gazdele, a mers pe șantier și s-a bucurat de prezența animalelor din jurul său.

Pasiunile de sub sutană. PS Episcopul Bercea, în situații inedite

Episcopul greco-catolic de Oradea, PS Virgil Bercea, nu ratează nici o ocazie de a fi apropiat de enoriași, de oameni. De a fi unul dintre ei, unul de-al lor. Își trăieşte misiunea de preot şi păstor al sufletelor. Este considerat un păstor după inima lui Isus.

Cei care îl cunosc vorbesc despre PS Episcopul Virgil Bercea la superlativ: „cel mai cald, cel mai blând, cel mai cultivat…”. Dincolo de menirea de a-și duce turma pe calea mântuirii, păstorul, episcopul e om, are pasiuni și momente în care fericirea vine din lucrurile simple, naturale. Din amintirile zilelor fericite, din copilăria petrecută la țară, în satul Habic, din Mureș.

Acolo unde, împreună cu băieții din sat, se juca de-a podarii. Și unde a trăit parcă momente desprinse din „Amintirile” lui Creangă. „Primăvara şi spre începutul verii, noi, băieţii, făceam colecţii de ouă de păsări. Toţi băieţii eram implicaţi, iar colecţia o adunam în podul de la coteţul porcilor. Urcam prin toţi copacii posibili şi imposibili să le culegem. Eram foarte mulţi copii şi fiecare avea colecţia lui.

Apoi, când ploua şi era vreme mai urâtă, mergeam cu vacile sau cu oile şi ne făceam ţigări din pănuși de porumb şi în interior puneam părul de porumb. Sau frunze de trifoi. Oricum, nu am fumat şi nu fumez, dar atunci – când eram doar băieţi pe câmp şi cu toţii împreună – natural că am încercat”, și-a amintit episcopul, într-un interviu acordat J.b.

Episcopul în refugiu

Recent, PS Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea, a fost în vizită la Zece Hotare, la Refugiul turistic Don Orione. Acolo, Societatea de Binefacere „Don Orione” a început în septembrie, anul trecut, construirea unui refugiu turistic printr-un proiect transfrontalier.

„În după masa zilei de joi, 1 august, Preasfințitul Părinte Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea, a vizitat șantierul, alături de membrii comunității Don Orione, părintele Florian Gui și Mihai Fechetă, respectiv membrii echipei de construcții. În refugiu, turiştii vor avea acces la curent electric, utilităţi, servicii de prim ajutor şi spaţii de informare turistică.

Totodată, observatorul va fi dotat cu lift, pentru a fi accesibil persoanelor cu dizabilităţi. În zona Şuncuiuş, Societatea «Don Orione» va organiza rute tematice cu scop educaţional, iar voluntarii acestei organizaţii vor participa la igienizarea unei largi suprafeţe de teren de aici: «se vor organiza programe educaţionale pentru copii şi tineri, cu privire la biodiversitate şi protecţia naturii, ţintind pe termen lung formarea unei atitudini sănătoase cu privire la protejarea patrimoniului natural.

Ne propunem să transmitem tinerilor iubirea pentru natură prin multiple activităţi, cum ar fi şcoala în natură, cursuri despre natură, înfiinţarea unei mini-grădini zoologice şi botanice»”, a aflat episcopul la fața locului. Episcopul Bercea a fost atent la fiecare detaliu al șantierului, s-a interesat îndeaproape de mersul lucrurilor, de situația oamenilor.

Preasfința Sa este surprins într-o ținută lejeră, cum rar ne e dat să-l vedem, cu o pălărie de paie pe cap. La Zece Hotare episcopul a apărut zâmbitor, răspândind pace, voie bună și speranță printre oameni. A dat mâna cu fiecare, s-a îmbrățișat cu cei care i-au ieșit în cale, a pus mâna pe creștetul unei puștoaice.

De prezența episcopului s-a bucurat și un patruped pe care Preasfinția Sa nu a ezitat să-l mângâie. Ulterior, de același tratament s-au bucurat și caii care pășteau în voie în preajma amplasamentului refugiului turistic.

Absolvent de Agronomie

Gesturile înaltei fețe bisericești sunt naturale și vin din dragostea pe care episcopul greco-catolic de Oradea o are pentru natură. Virgil Bercea a urmat cursurile Facultății de Agronomie din Cluj -Napoca între 1977-1981. Pentru o vreme, Virgil Bercea a fost chiar agronom, cercetător.

După ce termina munca la Staţiunea de Cercetări din Târgu Mureş, actualul episcop încălca interdicţiile regimului comunist, slujind în clandestinitate, prin căsuţe şi apartamente de bloc, pentru a ține în viață biserica greco-catolică. În perioada studenției, el a frecventat în clandestinitate cursuri de teologie, sub îndrumarea viitorul Cardinal Alexandru Todea, care l-a sfințit preot în anul 1982, tocmai când împlinea 25 de ani.

După 1990, Preasfințitul Virgil Bercea a urmat studii teologice la Universitatea Urbaniana din Roma, încheind cu Licenţa în teologie „Bisericile particulare şi Biserica Universală în contextul Enciclicii Christi Fideles Laici”.

Dă sutana pe hanorac

Episcopul Virgil Bercea are reputația unui om care nu ezită să se prezinte în public și altfel decât în sutană. Adesea a putut fi văzut la volanul mașinii, la cumpărături, la plimbare, la pas prin oraș, la diverse evenimente culturale pe care le și susține, dar și în calitate de spectator la concertele Filarmionicii de Stat.

„Un episcop la hanorac şi cipilică, printre oamenii de la groapa de gunoi. Episcopul Bercea a intrat în colibele sărăcăcioase. A respectat menirea unui preot şi îndrumările Mântuitorului, care ne consideră pe toţi, indiferent unde şi în ce condiţii stăm, copii lui Dumnezeu”, e o altă ipostază în care a fost surprins episcopul de un jurnalist.

Asemenea Papei Francisc, care nu a ezitat să-și dezvăluie pasiunea pentru fotbal și să le vorbească tinerilor în limbajul lor, episcopul Virgil Bercea a fost sursprins anul trecut, de către Eduard Fartan, într-o imagine care a devenit virală, dând high five cu o domnișoară care participa la Întâlnirea Națională a Tineretului Catolic.

Este un apropiat al copiilor şi tinerilor, pe care îi consideră viitorul Bisericii și al neamului. Același episcop nu a ezitat să se bucure de parfumul și delicatețea bujorilor banatici din rezervația Dealul Pacău, aflată pe teritoriul satului Borz, comuna Şoimi, parte din aria naturală protejată Defileul Crişului Negru, acolo unde, sub pădurea de ceri, înfloresc bujorii.

Episcopul s-a arătat atunci gata să dea o mână de ajutor în a curăța zona pentru a desăvârși creația lui Dumnezeu, tocmai într-un moment în care bujorii erau în pericol de dispariție. Aceasta ca urmare a faptului că zona a căzut pradă unor incendii provocate de cei care așa au înțeles să scape pădurea de uscături.

Preasfințitul Virgil este creștinul și bunul samarinean ai cărui pași se îndreaptă mereu spre preoți și familiile lor, spre sărmanii orașului și spre toți cei aflați în nevoie.