Fostul nostru coleg Pengő Zoltán a pornit în ceea ce numește „aventura vieții”. Începând de la 1 septembrie, Zoli va străbate 7.000 de kilometri, pe jos, până în Tibet. Este prima călătorie de acest gen a orădeanului, care și-a petrecut mai bine de un deceniu la Jurnal bihorean. Din 2009, el este director al unei firmei de studii de piață din Cluj-Napoca.

„Mulți ani, eu m-am considerat budist. Timp de mai multe decenii, am fost un budist activ. La ora actuală, nu mă mai consider. Motivația mea nu e de ordin spiritual”, explică orădeanul.

9 luni în aventura vieții

„Pornesc în aventura vieții mele, o călătorie de aproximativ nouă luni, din România, până-n ținutul Ladakh al Indiei, cunoscut și sub denumirea de Tibetul Mic. Voi porni pe jos, din Aiud, călcând în urmele marelui om de știință ardelean, Kőrösi Csoma Sándor sau Alexander Csoma de Kőrös, cum este cunoscut în lumea științifică internațională. Născut în actualul județ Covasna, satul Chiuruș, a pornit și el din Aiud, în noiembrie 1819, adică în urmă cu 200 ani. Mânat de dorința romantică de a descoperi ținutul de origine al ungurilor, a ajuns în Ladakh, unde a efectuat studii îndelungate”, a spus Zoli.

Chiar dacă de 30 de ani se gândește să parcurgă traseul pe care Kőrösi Csoma Sándor l-a făcut în urmă cu două secole, în patru ani, orădeanul nu a făcut o obsesie din asta. „Anul trecut, răsfoind o carte despre viaţa sa, mi-a sărit în ochi că el plecase în 1819. Deci anul acesta va fi un bicentenar. Şi mi-am spus că e momentul oportun ca să-mi pun planul în aplicare”, a spus Zoli.

Pengő Zoltán speră că demersul său se va concretiza într-o formă scrisă, așa cum studiile lui Kőrösi Csoma Sándor s-au concretizat într-un dicționar tibetano-sanscrito-englez, o biografie a lui Buddha și o serie de tratate despre limba și cultura tibetană. „Lumea științifică îl consideră pe Kőrösi Csoma Sándor fondatorul tibetologiei, iar budiștii îl venerează ca bodhisattva, adică o ființă sfântă, deoarece prin activitatea sa a făcut accesibilă lumii întregi cultura tibetană și în mod implicit, învățăturile lui Buddha.

Kőrösi m-a fascinat încă de pe vremea copilăriei, când am citit o biografie de-a sa. După aceea, am mai citit despre el, i-am vizitat satul natal şi muzeul din localitate, care pentru mine a fost un fel de pelerinaj. Cândva, prin anii ’90, mi-a venit această idee, că ar fi extraordinar să parcurg cu aproximaţie acelaşi traseu pe care l-a parcurs şi el.

Păcat că pe plaiurile sale natale este atât de puțin cunoscut. După cunoștințele mele, nu există nici o scriere în limba română accesibilă publicului larg. Poate o să-i scriu eu biografia în limba română. Dar înainte, mai am de parcurs un drum de aproximativ 7000 de kilometri”, spunea orădeanul, la debutul călătoriei. Această idee, de a călca pe urmele celui pe care buddiștii îl venerează ca pe un sfânt, i-a venit lui Zoli în urmă cu 30 de ani, dar a tot amânat acest proiect, până anul acesta.

Și nu e întâmplător, fiindcă acum se împlinesc 200 de ani de când cărturarul ardelean Kőrösi Csoma Sándor a parcurs același traseu, tot pe jos. Călătoria va fi un omagiu adus celui care este considerat părintele tibetologiei. De-a lungul celor 7.000 de km, Zoli plănuia că vor fi porţiuni unde „voi apela la un mijloc de transport în comun, în zonele care nu prezintă siguranţă pentru un călător; în special Afganistanul, unde şi la ora actuală, atacurile armate sunt la ordinea zilei”.

Traseul urmat de orădean a debutat la Aiud, apoi la Alba Iulia, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Piteşti, Bucureşti, Giurgiu, Ruse, Burgas, Istambul, Ankara, Teheran. Vor urma apoi rute precum: Afganistan, Pakistan, Islamabad, LaHore și în sfârșit India: Anritzar, Lekh, apoi Ladakh-ul. Orădeanul a luat cu el două steaguri de dimensiuni mici: un steag românesc şi un steag secuiesc, o saltea gomflabilă, un cort micuţ, nişte haine, un telefon, un laptop de dimensiuni mici, o trusă de prim ajutor.

O dată pe săptămână, vrea să ia o pauză de o zi în această aventură şi din când în când, o pauză de mai multe zile. Punctul terminus va fi Zangla din Ladakh. „Motivul pentru care am ales localitatea respectivă este pentru că eroul pe care îl voi urma a studiat acolo limba tibetană. Practic, acolo a acumulat toate acele cunoştinţe care au stat la baza operei sale ştiinţifice”, a spus orădeanul. Călătoria lui Zoli poate fi urmărită pe „The Kőrös Project – From Transylvania to Tibet”.