Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural a organizat, în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, expoziţia „Peceți identitare bihorene. Biserici ortodoxe construite în Oradea și Bihor între 1918-2018”, care a fost vernisată marți în corpul B, sala 12. Manifestarea a fost dedicată Centenarului Marii Uniri.

https://youtu.be/hPdgAxzEl8w

Cel care s-a ocupat îndeaproape de organizarea acestei expoziţii a fost părintele diacon Florin Ardelean, muzeograf, care a mărturisit că expoziţia a venit ca o iniţiativă din partea preasfinţitului Sofronie Drincec, episcopul ortodox al Oradiei. Din cele 505 altare, biserici de enorie, mănăstireşti şi paraclise pe care episcopia ortodoxă le are astăzi, 303 au fost construite după 1918. În Oradea, înainte de 1918 erau doar două biserici, cea din Velenţa şi Biserica cu Lună.

La intrarea în expoziţie, două panouri sunt dedicate preasfinţitului părinte Roman Ciorogariu, unul dintre făuritorii Marii Uniri, prezent la Alba Iulia ca reprezentant al consistoriului ortodox român din Oradea. Pe primul panou sunt prezentate câteva imagini inedite, una dintre ele fiind găsită de Florin Ardelean în colecţia Muzeului Ţării Crişurilor, fotografia în care Roman Ciorogariu era director al Institutului Pedagogic din Arad. Pe al doilea panou este prezentat ca episcop al Oradiei.

Apoi este prezentată biserica-etalon a episcopiei, Catedrala Episcopală, după care sunt expuse fotografii cu biserici din zona metropolitană Oradea. Expoziţia se continuă cu cele patru protopopiate – Oradea, Beiuş, Marghita şi Tinca – un alt panou este rezervat bisericilor construite de armata română, altul aşezămintelor monahale şi unul dedicat şcolilor teologice. Un panou este dedicat preoţilor ortodocşi din Bihor prezenţi la Alba Iulia, în frunte cu Roman Ciorogariu, protopopul Petru E. Papp al Beiuşului, protopopul Alexandru Munteanu al Peştişului sau protopopul Nicolae Roxin al Tincăi.

În expoziţie au fost incluse şi câteva obiecte precum cârja de arhiereu a episcopului Roman Ciorogariu, o sfântă evanghelie tipărită la Sibiu în 1907, o cruce de binecuvântare din sec. XIX de la biserica din Rieni, actul fundaţiunii jubiliare episcopul Roman Ciorogariu din 1927, Legea Românească nr. 1 Anul I şi Legea Românească din 1937, în care este prezentată trecerea la Domnul la un an a episcopului Roman Ciorogariu, dar şi veşmântul de arhiereu. Angela Lupşea, directorul Muzeului Oraşului Oradea, a precizat că instituţia pe care o reprezintă îşi întregeşte cu această expoziţie secţia dedicată cultelor. La rândului lui, viceprimarul Florin Birta a punctat faptul că în timpul Marii Uniri biserica a avut un rol important, şi a rămas aceeaşi iubitoare de ţară.

Punţi de legătură

Episcopul Sofronie Drincec consideră că această expoziţie retrospectivă arată ce s-a întâmplat din punct de vedere arhitectural în primul rând, bisericesc ortodox în Bihor, în Oradea, în episcopia ortodoxă română a Oradiei în ultima sută de ani, de când Bihorul face parte din România Mare. Toate bisericile sunt ca nişte „mirese” ale lui Hristos, şi toate te îmbie la sărbătoare, spune episcopul.

„Dacă veţi privi cu atenţie bisericile, veţi putea recunoaşte, dincolo de tipologia care este destul de vastă, multe modele din Ţara Românească, din Moldova, din Transilvania, astfel încât aceste biserici sunt toate punţi de legătură de o parte şi de cealaltă a Carpaţilor şi care arată oricărui vizitator al Bihorului, al Crişanei, al Oradiei, care este apartenenţa spirituală a comunităţii care le-a construit. Dar mai presus de toate, sunt foarte frumoase, sunt înălţătoare, sunt castele de salvare a sufletelor”, a mai spus preasfinţitul Sofronie Drincec.

În a doua parte a evenimentului a fost lansat volumul „Patrimoniul Țării Bistrei”, coordonat de prof. univ. dr. Sorin Șipoș, de la Universitatea din Oradea. Corul Liceului Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu”, care a deschis evenimentul cu Imnul Naţional al României, a încheiat seara cu câteva frumoase colinde de Crăciun.