Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu – “DNA-ul pădurilor” – a intrat pe ordinea de zi din următoarea ședințe de plen a Camerei Deputaților. Între parlamentarii USR care au inițiat această lege se află deputatul de Oradea, Silviu Dehelean, precum și Mihai Goțiu – cunoscutul ecologist clujean care s-a remarcat în mișcarea pentru Salvarea Roșiei Montane. El s-a opus exploatării aurifere prin cianurizarea intensivă a întregii zone, fiind o figură proeminentă a protestelor cu care s-a confruntat Guvernul Ponta, în 2013-2014.

„DNA-ul pădurilor” a primit aviz negativ de la CSM

Dacă legea specială va fi adoptată de Camera Deputaților și mai apoi de Senat, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM) va avea competențe în sesizarea și cercetarea infracțiunilor din domeniul silvic, al calității apei, aerului și solului, al gestiunii deșeurilor, al emisiilor industriale, precum și în alte domenii ce țin de protecția mediului.

USR a cerut, luni, în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, punerea pe ordinea de zi a proiectului, iar solicitarea a fost acceptată, transmite filiala USR Bihor.

„Experiența justiției românești ne arată că atunci când creezi premisele pentru specializare, pentru ca magistrații să beneficieze de cunoștințe aprofundate pentru domeniul în care anchetează, rezultatele sunt spectaculoase. Până la asaltul PSD asupra justiției, DNA și DIICOT erau două exemple în acest sens, singura nereușită fiind Secția Specială pentru Magistrați. Crearea unei Direcții pentru infracțiunile de mediu pregătește societatea românească să răspundă provocărilor dintr-un domeniu care va ocupa tot mai mult agenda publică – aerul nostru, apa noastră, pădurile noastre, toate în strânsă legătură cu sănătatea noastră si cu calitatea vieții noastre”, transmite Silviu Dehelean, șeful USR, filiala Bihor.

Proiectul a primit deja aviz favorabil de la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională și este la raport în Comisia juridică, cu termen 29 aprilie 2019.

Proiectul prevede structuri județene

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM) ar urma să fie condusă de un procuror-șef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Acesta ar urma să fie ajutat de doi procurori șefi adjuncți și de doi consilieri.

În teritoriu, secțiile DIIM ar urma să fie înființate la nivel județean, în localitățile unde se află parchetele de pe lângă curțile de apel ori tribunale. Aceste structuri teritoriale ar fi conduse de procurori-șefi. Procurorii încadrați în DIIM vor avea nevoie și de avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Textul legislativ prevede cooptarea în DIIM, prin detașare, a ofițerilor și agenților de poliție judiciară, sub conducerea procurorilor.

Inițiatorii legii au prevăzut înființarea DIIM cu un număr maxim de posturi, astfel: 295 de posturi de procurori; 40 de posturi de specialiști; 270 de personal auxiliar de specialitate, economic și administrativ; 40 de ofițeri și agenți de poliție judiciară și alți 250 de polițiști ce vor fi desemnați în următorii 5 ani, câte 50 pe an.
Anual ar urma să se constituie un depozit în valoare de 2 milioane de lei, pentru acoperirea cheltuielilor specifice activităților Direcției.

Roman așteaptă după partid

Niciun parlamentar PSD, UDMR sau al altor minorități nu figurează pe lista inițiatorilor acestei legi. L-am abordat pe deputatul PSD Ioan-Sorin Roman pe acest subiect, cunoscută fiind calitatea acestuia de președinte al Asociației de vânători Pro Hunting. Această asociație are în concesiune fondul cinegetic nr. 26 Păușa, ce însumează dreptul de vânătoare pe 9.700 de hectare de teren. 3000 ha reprezintă păduri din arealul Chișirid, Apateu, Păușa, Șauaieu, Sititelec, iar diferența, teren arabil și pășuni.

„În acest fel, în toate domeniile am putea crea câte un DNA, și în educație, și în sănătate… Mi se pare interesant proiectul de lege. Și eu cred că ar trebui stopat furtul, dar nu neapărat înființând o altă structură de control, deoarece avem Garda Forestieră. Această lege pentru înființarea DNA-ului pădurilor a primit un aviz consultativ negativ din partea CSM”, a reacționat Roman, care se uită circumspect la inițiativa USR, susținută de către PNL. Deputatul PSD spune că așteaptă să vadă poziția grupului PSD, înainte să decidă cum va vota. Semn că, în continuare, în Parlament, conștiința funcționează pe sistemul bancului de pești.

„Legat de industria lemnului, săptămâna trecută, în comisie, am votat un proiect legislativ privind interzicerea exportului de buștean timp de 10 ani”, încearcă să-și demonstreze Roman atitudinea pro-natură.

Același Roman face o constatare interesantă: “Săptămâna trecută, în gară la Cefa, am observat 20 de vagoane de buștean. Mergea spre Arad”, spune deputatul, admițând că a rămas surprins de magnitudinea încărcăturii cu bușteni extrași din pădurile patriei. În ciuda propriilor sale constatări, experimentatul deputat PSD se mai gândește dacă va vota DNA-ul pădurilor. Funcție de ceea ce-i cere și Partidul…