Un an de zile le-a trebuit autorităților de la București pentru a acorda permis de lucru minerilor de la Băița Bihor. Au fost organizate proteste mai mult de o lună, gesturi disperate, greva foamei. Permisul vine în momentul în care societatea se pregătea să-și concedieze angajații. Băița Plai era o societate profitabilă, care își plătea angajații peste medie, o societate cu contracte în străinătate. În ciuda intervenției autorităților locale, a parlamentarului Kiss János, a prefectului Dumitru Țiplea și chiar a secretarului general adjunct al Guvernului, Mircea Abrudean, un an a fost necesar pentru acordarea avizului izbăvitor. A fost astfel înlăturat pericolul de a pune cruce unei societăți profitabile, dar și carierei a 70 de angajați, susținători de familii. Primarul Șteiului, ca lider politic, s-a implicat mult în găsirea unei soluții, pledând pentru cauza minei. „Din păcate, pot să spun că nu am reușit foarte mult la vremea respectivă. Am făcut lobby, am ajuns cu doamna director Trip la domnul prefect, la secretarul general adjunct al Guvernului. Am încercat să explicăm că e vorba de locuri de muncă. Nu avem niciun merit că doamna Trip a obținut permisul de exploatare. Poate e și contextul, poate altfel se raportează la resurse și cei care nu au vrut atunci să audă doleanțele noastre. Eu mă bucur din suflet că oamenii vor avea de lucru. Până acum au lucrat pe stocuri, pe avarie”, spune primarul Șteiului, Iulian Balaj. Se întâmplă în România.

[eadvert]

Deputatul Kiss János, avocat de profesie, credea anul trecut că noua Lege a minelor ar putea reda dreptul la muncă pentru minerii de la SC Băița Bihor, aflați atunci de aproape o lună în grevă și că suprapunerea de perimetre, invocată de ANRM, este o interpretare eronată.

„Legea minelor nr. 85/2003 clarifica foarte exact că acordul unui titular este necesar pentru perimetrele de exploatare, pentru acordarea unui permis. Ori ANRM a verificat suprapunerea unui perimetru de dezvoltare. Mai mult, inexistenta unui acord este o falsă problemă, întrucât Ministerul Economiei a acordat dreptul de exploatare a calcarului încă de la înființarea acestei societăți. Mai mult, titularul perimetrului de dezvoltare-exploatare a redevenit în anul 2013 titular de licență, în baza unui protocol care asigura dreptul de exploatare a calcarului pentru Băița Bihor.

Licența nr. 999/1999, așa cum a comunicat ANRM Ministerului, se referă exclusiv la subteran. În altă ordine de idei, parlamentarul spune că această zonă de dezvoltare a licenței 999/ 1999, cu perimetrul desenat pentru dezvoltare, se întinde până la Platoul Padiș, adică pe o rază de 60 km”, pleda avocatul Kiss János. Dar la Băița Plai se exploata calcar la suprafață din 2002.

ANRM nu și-a înțeles rolul de a concesiona resursele statului, de a aduce venituri la Bugetul acestuia și de a nu împiedica activitățile companiillor din România.

Rodica Maria Trip, director general al Băiţa Bihor SA, a primit vestea că poate continua munca în momentul în care notificase ITM şi AJOFM cu privire la disponibilizarea tuturor angajaţilor.

Acum societatea anunță, prin președintele Consiliului de Administrație, Elena Miclea, că „statul își va încasa în continuare taxele și impozitele. Băiţa Bihor SA a plătit fără nicio restanță sau întârziere până acum peste 9 milioane de euro și nu a beneficiat de nicio facilitate fiscală, nici în perioada pandemiei de Covid-19″. Statul mai deține la Băița Plai 6% din acțiuni.