„E un pavaj de cărămidă în faţa bisericii, la un nivel ulterior celui cu ceramica, pentru că ceramica e sub pavaj. Probabil au văzut că e prea mult noroi aici şi au pavat cu cărămidă. În timp, aceasta a devenit friabilă şi se sparge. Cred că sunt din secolul 17-18. Ceramica este smalţuită şi pictată. Mai este şi ceramică fină, de mai multe categorii, dar tot din secolul 17-18. Nu e mai veche. Aici, spre Criş, au fost cuptoarele”, spune arheologul Florin Sfrengheu.
Viceprimarul Mircea Mălan spune că ar fi o variantă foarte nefastă pentru proiect dacă s-ar face descoperiri de valoare pentru că „s-ar dispune oprirea lucrărilor pentru o perioadă în acest perimetru”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!