Printr-o hotărâre dată la jumătatea lunii august, instanța a respins cererea de chemare în judecată și l-a obligat pe Știube că achite serviciului secret al Ministerului de Interne 10.419,91 lei, sumă ce reprezintă cheltuielile instituției cu deplasările, cazarea și diurna. Sentința poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, se arată în minuta publicată pe portalul instanțelor.

S-a cerut anularea actelor „neîntemeiate și nelegale”

În cererea de chemare în judecată, formulată în noiembrie 2022, ofițerul Horia Știube a explicat că a fost angajat al Direcţiei Generale de Protecţie Internă (DGPI) din 2020 până în aprilie 2022, având autorizație de acces la secrete de stat. Aceasta i-a fost revocată o dată cu aprobarea mutării sale, la cerere, la Biroul pentru protecția fondului forestier și piscicol din cadrul Serviciului de Ordine Publică al Poliției Bihor, unde avea nevoie de acces la informații secrete de serviciu. Nu a primit însă această autorizație, ca urmare a raportului negativ al Direcției de Protecție Internă, iar din această cauză, în luna septembrie a aceluiași an a fost pus la dispoziția inspectoratului pe o perioadă de cel mult șase luni, interval în care a fost trimis la Compartimentul de Analiză și Prevenire a Criminalității.

Polițistul a susținut că nu i-au fost comunicate nici documentele în baza cărora a fost luată această decizie și nici motivele pentru care nu i-a fost acordată autorizația. În plus, a arătat că, potrivit legii, DGPI nu are atribuții în ceea ce privește acordarea sau „neavizarea” accesului la secrete de serviciu. Drept urmare, a cerut Tribunalului Bihor anularea actelor pe care le-a considerat neîntemeiate și nelegale, arătând că „neacordarea autorizației de acces la informații clasificate ca secret de serviciu atrage după sine reducerea drepturilor salariate (…) și ulterior chiar pierderea locului de muncă, fără ca (polițistul Horia Știube – n.red.) să cunoască măcar motivele acestor sancțiuni, ceea ce reprezintă în sine o ingerință în sfera drepturilor și intereselor legitime ale polițistului”.

DGPI: polițistul „a demonstrat lipsă de profesionalism”

În replică, într-un document înaintat instanței de judecată, DGPI a explicat că legea îi permite să avizeze autorizarea accesului la informații clasificate pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne. Instituția a precizat că nu a acordat avizul în cazul lui Horia Știube deoarece, în urma verificărilor pe care le-a făcut, a obținut informații care au arătat că acesta „a încălcat în mod repetat reglementările privind protecția informațiilor clasificate și a demonstrat lipsă de onestitate și profesionalism”.

Reprezentanții Direcției Generale de Protecție Internă au precizat că polițistul vizat de verificări nu ar fi prezentat garanția păstrării confidențialității asupra informațiilor clasificate cu care ar fi putut intra în contact. DGPI a arătat că avizul este comunicat doar unității angajatoare și că nicio reglementare din domeniul protecției informațiilor clasificate nu prevede obligația de a informa o persoană cu privire la rezultatul controlului care o vizează. În ceea ce privește lipsa motivării în cazul avizului negativ, reprezentanții Protecției Interne au citat dintr-o sentință, potrivit căreia „nemotivarea este pe deplin justificată din considerente ce derivă din caracterul secret al informațiilor nefurnizate de protecție a informațiilor clasificate și a mijloacelor și metodelor specifice utilizate în cadrul verificărilor de securitate”.

La rândul său, Inspectoratul de Poliție Bihor a explicat că punerea la dispoziție a polițistului Știube a fost luată ca urmare a informărilor transmise de Structura de Securitate din cadrul IPJ Bihor și de Serviciul de Resurse Umane.

Curtea suspendă, Tribunalul menține actele

În august 2023, Curtea de Apel Oradea a dispus suspendarea efectelor actului semnat de șeful Poliției Bihor prin care Horia Petruț Știube a fost pus la dispoziție, precum și a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestui act, până la soluţionarea cererii privind anularea documentului. Instanța a indicat că actul emis de conducerea IPJ Bihor este motivat în mod „stereotip”, „lacunar”, fapt care echivalează cu lipsa motivării actului.

În opinia instanței, polițistului reclamant trebuia „să i se furnizeze un minim de informații cu privire la motivele pentru care nu i s-a acordat accesul la informații clasificate, în caz contrar dreptul său la apărare devenind unul iluzoriu”. În schimb, în procesul în care s-a cerut anularea documentului de punere la dispoziție, Tribunalul Bihor a explicat că nu se poate susţine că decizia nu ar fi motivată, câtă vreme s-a arătat că a fost emisă ca urmare a neacordării autorizației de acces la informații clasificate.

„Faptul că nu se menționează şi motivele neacordării autorizației nu poate atrage anularea acestei dispoziții, întrucât aceste motive nu sunt motivele actului administrativ de punere la dispoziție, ci ale actului de neacordare a autorizației, act administrativ distinct”, se arată în sentință.

Instanța a considerat că reclamantul și-a putut exercita dreptul la apărare, deoarece, la cererea judecătorului de caz, DGPI a depus un rezumat al raportului, care cuprinde motivele pentru care nu a fost acordat avizul. Conform informațiilor din hotărârea Tribunalului Bihor, polițistul Știube ar fi înregistrat audio mai multe discuții clasificate drept secrete de stat, purtate cu șeful Serviciului Județean de Protecție Internă Bihor în spațiile instituției, în perioada martie – iunie 2021, și apoi le-ar fi dat unei persoane care „nu avea necesitatea de a cunoaște acele informații”. În plus, în februarie 2022 ar fi distribuit unei alte persoane fotografii făcute unui monitor din secretariatul SJPI Bihor, pe care se aflau date strict secrete.

Mai mult, polițistul ar fi transmis către o persoană privată o înregistrare din 2020, cu un ofițer din structura centrală a DGPI. Drept urmare, Tribunalul a concluzionat că, „în mod întemeiat, DGPI a apreciat că lui Horia Știube nu trebuie să îi fie acordat avizul privind autorizaţia de acces la informaţii clasificate secret de serviciu”. Instanța a stabilit că toate actele administrative din acest caz au fost emise de autorități competente, cu respectarea procedurii, iar dreptul la un proces echitabil al polițistului bihorean nu a fost afectat de restricționarea accesului său la informații privind motivele care au dus la avizul negativ al Direcției de Protecție Internă.