În perioada Carnavalului de la Veneţia, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția, condus de prof. univ. dr. Cristian Luca, va găzdui în perioada 28 ianuarie – 8 februarie expoziţia „Bucuria sărbătorii. Port popular din Nord-Vestul României”.
Expoziția cuprinde 104 obiecte din patrimoniul Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzal, din care două treimi sunt piese de port, iar o treime sunt podoabe, textile, obiecte din lemn, ceramică şi o icoană. Echipa de muzeografi care s-a ocupat de realizarea acestei expoziţii a fost formată din dr. Ioan Goman – șeful secției de Etnografie a muzeului şi muzeografii dr. Sabina Horvath, dr. Maria Flavia Pop, Melania Țărău, dr. Simona Bala şi Ioana Gherghel, conservator-muzeograf. O contribuţie importantă în realizarea acestui proiect expoziţional l-a avut prof.univ.dr. Gabriel Moisa, managerul Muzeului Ţării Crişurilor, dr. Florina Ciure, care a mijlocit comunicarea cu partenerii din Italia și colegii de la secţia Relații Publice şi Expoziţii.
Piesele prezentate în această expoziție provin din Ţara Crişurilor şi oglindesc modul de manifestare a sentimentului sărbătoresc în lumea satului românesc în plan spiritual, comportamental și mai ales vestimentar.
Eleganţă şi sobiretate cromatică
Muzeografii şi-au propus ca prin obiectele expuse, să ilustreze un interior țărănesc cu aspecte care țin de festinul de la Lăsatul Secului, un prilej de bucurie și comuniune, cu ospețe și petreceri care precedau începerea postului Sf. Paști. S-a insistat în mod deosebit pe somptuozitatea costumelor populare și a podoabelor țărănești purtate odinioară în această zonă.
„Vestimentația românilor din Ţara Crişurilor a evoluat pe fondul comun unitar al portului transilvan, înscriindu-se astfel în marea arie a costumului popular din România. Mai fastuos la câmpie şi mai sobru spre ţinuturile deluroase sau de munte, se prezintă uniform privind materia de bază, linia de croi, plasarea câmpurilor ornamentale. Cu toate acestea s-au dezvoltat particularități ornamentale care au dus la conturarea unor zone şi subzone de port – valea Barcăului şi a Crasnei, bazinul Crişului Repede, bazinul Crişului Negru şi bazinul Crişului Alb”, se arată în prezentarea expoziţiei.
Costumele din Valea Barcăului şi a Crasnei se remarcă, de exemplu, printr-o linie elegantă a croiului şi o sobrietate cromatică impusă de contrastul alb-negru alternând cu roşu. „Pliseurile mărunte, ornamentele realizate cu broderie plină sau prin alesături, cusăturile pe muchia cutelor împodobesc piesele vestimentare realizate din pânză de casă sau pânză industrială. Ca o particularitate a acestui areal remarcăm sumanele cu guler pătrat, confecţionate dintr-o ţesătură de lână gri ornamentate cu aplicaţii de postav cusute cu mătase”.
Despre costumul din bazinul Crişului Repede se precizează că păstrează culorile de bază alb-negru pentru piesele componente dar apelează la alte culori precum roşul, verde, albastru pentru realizarea câmpurilor ornamentale. O varietate deosebită prezintă labreiele (vestele) care sunt scurte, confecţionate din catifea neagră şi ornamentele cusute cu mătase multicoloră şi paiete.
O mare varietate de forme ale portului popular se regăseşte în bazinul Crişului Negru. „Elementele arhaice precum: cămaşa cu mâneci prinse din gât, cămaşa lungă cu poalele ataşate, zadia de lână, brâul de lână, cămaşa bărbătească croită «dintr-o foaie de pânză», chimirele se îmbină armonios cu vaporoasele dantele albe, sau cu pânzele industriale ornamentate tot cu motive tradiţionale. Sumanele folosite în această zonă excelează în aplicaţii de postavuri şi broderie, conservând motivele tradiţionale: «coarnele berbecului», «cârligul» etc. Aspectul spectaculos al portului din această zonă îl oferă şi varietatea cojoacelor purtate de oamenii locului”.
Se remarcă printr-o diversitate neobişnuit de mare a portului Bazinul Crişului Alb, cea mai întinsă zonă. „Tehnicile de ornamentaţie aplicată, amplele suprafeţe decorate, cromatica pieselor atât a celor din pânză cât şi a celor din lână sau blană conferă portului un aspect de bogăţie, de împodobire excesivă, reflectându-se astfel nu doar influenţele balcanice şi orientale, ci şi situaţia materială prosperă a populaţiei. Apropierea de centrele urbane şi prezenţa populaţiilor slovace, germane şi maghiare a determinat abandonarea portului tradiţional şi preluarea hainelor cusute de croitori”.
Salbe din monede
Pentru costumul popular de sărbătoare, podoabele erau alese în funcţie de ceremonie, de vârstă şi sex. „Salbele, specifice doar bazinului Crişului Alb, sunt făcute din monede montate în unul sau mai multe şiruri, reflectându-se astfel stare materială a purtătoarei. Zgărduţele înguste sau în colţuri erau lucrate de către fiecare posesoare din mărgeluțe colorate. Podoabele specifice femeilor din bazinul Crişului Negru sunt: şirurile de mărgele mozaicate (asemănătoare celor de Murano) şi «barşonii» (panglici din catifea pe care sunt cusute bani şi mărgele mici). Sobrietatea costumului din bazinul Crişului Repede şi de pe valea Barcăului şi a Crasnei se reflectă în zgărduţele înguste sau în şiragurile simple de mărgele”.
Din păcate, contactul tot mai intens cu populaţia urbană şi schimbările economice şi demografice din ultimul secol au făcut ca portul popular tradiţional să rămână doar piese de muzeu sau în cel mai fericit caz veşminte de sărbătoare în unele locuri, atenţionează etnografii.
Expoziţia va fi deschisă publicului, cu un program zilnic de vizitare, în Galeria Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Vernisajul va avea loc în data de 28 ianuarie 2024, la ora 17:00, iar expoziţia va putea fi vizitată până în data de 8 februarie 2024
În februarie 2023, la Veneția, s-au pus bazele unui parteneriat strategic de dezvoltare în domeniul cultural și cel academic între Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal și Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia (Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia), semnat de prof. univ. dr. Gabriel Moisa şi prof. univ. dr. Cristian Luca.
Acordul de parteneriat are drept scop, stabilirea unui cadrul formal și informal care vine să intensifice relațiile bilaterale între parteneri în domeniul academic, cultural și de tineret, cu scopul de a promova cultura comună a Europei. De asemenea, acordul prevede susținerea reciprocă în organizarea de activități academice și culturale în sediile instituțiilor semnatare.
