Statisticile arată clar: în anii electorali, unele comune devin magnet pentru flotanți! De la câteva zeci sau doar câteva persoane, în anii fără alegeri, la câteva zeci și chiar sute, în anii cu alegeri locale. Datele arată că marea majoritate a primarilor jenanți campioni la atragerea flotanților electorali aparțin de PSD. Poliția a întocmit deja 48 de dosare de cercetare pentru cei suspectați de fals în declarații, iar prefectul a subliniat anomalia acestui fenomen.
În șase comune din Bihor, numărul flotanților a depășit 10% în acest an, raportat la populația stabilă. Cinci sunt conduse de primari PSD.

Sârbi, Copăcel, Săcădat…

JURNAL BIHOREAN & BIHON.RO a reușit să intre în posesia datelor, pentru fiecare primărie din județul Bihor. Vă prezentăm locurile unde primarii și primăriile nu au nicio jenă să accepte un flux uriaș de flotanți.
La Sârbi (primar PSD), numărul flotanților a ajuns la 18,16% din populația stabilă a comunei! Aici, în 2020 s-au înregistrat 430 de flotanți, după ce în anii precedenți, neelectorali, numărul acestora a fost nesemnificativ: 11 în 2017, 6 în 2018 și 16 în 2019. În anul electoral 2016 fuseseră 183, în anii neelectorali 2013, 2014 și 2015 doar 11, 9 și 15, în condițiile în care în anul electoral 2012 s-au înregistrat 74.
Copăcel (PNL) are acum flotanți în procent de 16,56%. Și aici, se poate ușor observa cum, în ciclurile electorale precedente, numărul flotanților a crescut de la câteva zeci, în ani neelectorali, la câteva sute, în anii electorali.

[eadvert]

Fluctuația pur electorală a numărului de flotanți se respectă în toate comunele unde procentul a atins azi cote alarmante. La Săcădat, Gepiu, Sâmbăta și Drăgești, toate conduse de PSD, procentul de flotanți este situat între 10,4%, la Drăgești și 13,3%, la Săcădat.

Între 9% și 5,5% ca număr de flotanți electorali raportat la populația totală se regăsesc localitățile Holod (PSD), Ceica (PSD), Spinuș (PNL), Hidișelu de Sus (PNL) și Căpâlna (PSD). Urmează 27 de comune cu procent de flotanți între 5% și 2%. Și aici, graficele arată că flotanții sunt mult mai activi în anii electorali, decât în anii neelectorali, însă diferențele sunt estompate. Este vorba despre 18 comune PNL, șapte comune PSD și două UDMR. Iată-le: Pocola, Uileacu de Beiuș (ambele PSD), Șoimi (PNL), Brusturi (PSD), Răbăgani, Lăzăreni, Cociuba Mare (toate PNL), Cărpinet, Tărcaia (ambele PSD), Criștioru de Jos, Rieni (ambele PNL), Câmpani (PSD), Lunca, Sâniob (ambele PNL), Paleu (UDMR), Toboliu, Sânnicolau Român, Roșia, Buntești, Lazuri de Beiuș, Tinca (toate PNL), Drăgănești (PSD), Tulca, Șuncuiuș (ambele PNL), Chișlaz (UDMR), Abram și Pomezeu (ambele PNL).

Cei cuminți

Între 2% și 1% se regăsesc câte opt comune PNL și PSD, respectiv UDMR, aici diferențele estompându-se vizibil, între anii electorali și cei neelectorali.
Cei mai „cuminți” primari, cu sub 1% flotanți, sunt cei din Șimian, Curtuișeni, Tarcea, Finiș, Biharia, Batăr, Aștileu, Șinteu, Buduslău, Vârciorog, Roșiori, Boianu Mare, Aușeu, Remetea, Tămășeu, Tileagd, Curățele, Ciumeghiu, Olcea, Oșorhei, Sântandrei, Tăuteu, Viișoara, Vadu Crișului, Țețchea, Abrămuț, Pietroasa. Semn că aici bătăliile electorale sunt plăpânde sau chiar inexistente, dovadă și numărul mare de comune UDMR, acolo unde celelalte partide nu au candidați sau nu au șanse să preia conducerea în localitatea respectivă.

Poliția, la “vânătoare” de flotanți. Numărul flotanților a explodat, în preajma alegerilor locale