Programul de reabilitare termică a blocurilor pe bani europeni este unul dintre cele mai întârziate dintre cele derulate de Primărie. Una dintre cauze ține de ezitările proprietarilor de a plăti majorări repetate ale costurilor actualizate, ca urmare a creșterii tarifelor în construcții.

[eadvert]

Primarul Florin Birta spune că sunt „47 de blocuri pentru care avem finanțare dar sunt situații în care anumiți proprietari nu au reușit să colecteze banii nesesari ca aport ori nu au dorit să contribuie. Pentru a nu bloca aceste proiecte se introduce această taxă de reabilitare termică”.

Mecanismul acestei taxe: Primăria avansează sumele necesare în locul proprietarilor, persoane fizice sau firme, iar la finalul lucrării valorile le sunt impuse ca taxe locale celor care, în continuare, nu vor să achite.
Proiectul a trecut de plenul Consilului local, dar nu fără comentarii și critici din partea Opoziției locale.

Executivul local: taxa are rostul de a debloca proiectele europene pentru reabilitarea blocurilor. Opoziția: suspiciuni de ilegalitate în instituirea taxei către persoane scutite de anumite taxe prin lege.

Consilierii locali au votat, joi, instituirea taxei de reabilitare termică, aplicabilă celor care locuiesc la bloc și refuză să contribuie la reabilitarea termică a imobilului, în condițiile în care majoritatea vecinilor lor sunt de acord. Taxa se referă mai ales la blocurile care sunt prinse în proiecte cu finanțare europeană și are rostul de a debloca aceste finanțări, spune primarul Florin Birta.

„Noi, ca Primărie, avansăm acele sume de la buget. La final, proprietarii persoane fizice au 30 de zile să le restituie. Dacă nu, sumele vor fi trecute în rolul de impozit, ca restanțe la impozit local”, explică edilul.

Pentru persoanele juridice, firmele care dețin spații la parterul blocurilor, termenul de restituire a sumelor este de cinci ani. Diferența vine din faptul că persoanele fizice au de achitat doar
25% din sume pe când firmele trebuie să achite costul reabilitării în proporție de 100%, raportat la suprafețele deținute în bloc.

Blocaje

„Sunt 47 de blocuri pentru care avem finanțare și sunt situații în care anumiți proprietari nu au reușit să colecteze banii necesari ca aport ori nu au dorit să contribuie. Pentru a nu bloca aceste proiecte cu finanțare europeană, introducem taxa de energie termică”, spune Birta.

Dintre cele 47 de blocuri prinse în proiecte europene, 12 sunt în execuție, 27 au în evaluare ofertele aflate în licitație iar pentru 8 blocuri au fost reluate licitațiile pentru că nu s-au prezentat constructori.
Una dintre problemele frecvente ține de conflictul care apare acolo unde, în același bloc, sunt și locuințe proprietate personală și firme la parter. Aceste firme nu beneficiază de finanțarea europeană sau locală și sunt obligate să suporte costul care le revine, în proporție de 100%, nu doar 25%, ca persoanele fizice. Din acest motiv, multe firme au refuzat implicarea.
„Primăria, cu această taxă, poate interveni dacă acel privat nu dorește să participe. S-a întâmplat de multe ori că firmele de la parter au refuzat. Primăria va acoperi suma, firma va restutui banii în 5 ani”, declară Birta. Termenul de restituire este mai mare pentru firme, pentru că și suma de dat înapoi e mult mai mare.

Dispută în plen

În plenul Consiliului local, PSD-istul Adrian Madar a observat că „sunt alte zeci sute de asociații care au colectat cofinanțările și așteaptă semnalul să acceadă în acest program” dar că, în opinia sa, termenul de restituire a banilor generează o discriminare a persoanelor fizice.

În plus, el a insistat pe un „aspect de legalitate: în mod inacceptabil, procedura dvs. taxează categorii de cetățeni despre care legea impune să nu fie taxate, persoane cu hanicap, veterani sau urmași ai veteranilor de război, cei cu venit mai mic decât cel minim pe economie”.

Madar a propus retragerea regulamentului de introducere a taxei până la o ședință viitoare, răstimp în care textul ar trebui adus în acord cu legea.
Primarul Birta a insistat pentru votarea ieri, în plen, a proiectului, pentru că „această taxă are menirea de a nu bloca proiectele pe fonduri europene, pentru o persoană care nu mai vrea să participe, că s-a certat cu vecinii sau cu asociația etc.”
El a mai spus că „firmele nu primesc nicio reducere” în timp ce persoanele fizice achită doar 25% din costul reabilitării, motiv pentru care consideră că se impune termenul mai larg pentru persoane juridice: „nu putem compara suma aferentă unui apartament sau unui spațiu comercial”. „Propun să votați, pentru că altfel vor fi situații în care vom ajunge la blocaje”, a conchis edilul.

Local

Emilian Pavel (PSD) a insistat pe „problema de legalitate” ridicată de Madar. A propus, în schimb, și „să ne gândim la un mecanism de finanțare a reabilitării blocurilor de la bugetul local. Avem azi 46 de blocuri, din peste 2000 câte sunt în Oradea. În acest ritm, vom ajunge la reabilitarea totală între 20 și 50 de ani. Sunt orașe cu procent de 80-90%”, a spus el.

În replică, primarul le-a spus consilierilor PSD să se adreseze Prefecturii Bihor pentru suspiciunile de ilegalitate, „din punctul nostru de vedere e perfect legală”. Proiectul a trecut cu 20 de voturi liberale, pentru și șase abțineri.