Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor (CAPDD), în cadrul proiectului „Prima reţea de peşteri speoturistice din România – model de valorificare durabilă a patrimoniului carstic”, a creat un program-pilot de realizare a primei rețele de peșteri speoturistice a României. Proiectul include 10 peșteri de pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0062 Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului: Peştera Ciur-Ponor, Peştera Craiului, Peştera Vântului, Peştera Hârtopul Bonchii, Peştera Bătrânului, Peştera Moanei, Peştera Doboş, Peştera Gruieţ, Peştera Gălăşeni şi Peştera Osoi.

Primii 25 de ghizi români pentru turism speologic au fost brevetaţi cu atestat profesional în urma unui curs de formare profesională organizat de CAPDD – care este autorizat, şi care s-a încheiat sâmbătă printr-un examen care a avut loc în Oradea. Cei 25 de ghizi au venit din toată ţara, şase dintre ei sunt din Bihor, majoritatea fiind speologi cu experienţă. Aceştia vor beneficia de un certificat eliberat de Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC).

„Este vorba despre acel tip de ghid care duce omul de pe stradă în peşteri neamenajate, cu echipament specific. Unii dintre cei 25 vor face posibilă vizitarea celor 10 peşteri din reţeaua speoturistică din Pădurea Craiului. Ghizii vor ajuta şi tour-operatorii care vin cu turişti din zonele limitrofe (de exemplu, Băile Felix, Vârtop) să ajungă la peşteri la care în mod normal nu ar avea acces. De exemplu, în Peştera Meziad şi în Peştera cu Cristale din Mina Farcu, pe lângă traseul clasic, amenajat, sunt şi trasee speoturistice pe care le pot parcurge cu echipament specializat”, explică Viorel Lascu, coordonatorul cursului şi autorul principal al suportului de curs.

Peşterile din rețeaua de peșteri speoturistice sunt împărţite pe trei categorii de dificultate şi în funcţie de posibilităţile turistului. Primul nivel este „descoperă”, ideal pentru familii, grupuri din tabere, pentru cei care fac primii paşi în peşteră. În această categorie sunt peşterile Doboş şi Gruieţ. A doua categorie este „experimentează”, potrivită pentru turiştii mai sportivi, obişnuiţi cu mersul pe munte. Aici se înscriu peşterile: Bătrânului, Moanei, Osoi şi Gălăşeni. A treia categorie este „explorează”, pentru cei care caută aventura în explorări adevărate, cu care se pot mândri. Şi peşterile în care o pot face sunt: Ciur-Ponor, Vântului, Craiului şi Hârtopul Bonchii.

Fiecare turist va fi echipat cu cască speologică, lumini, salopetă şi, acolo unde e cazul, ham, lonjă, sistem de asigurare. Absolvenţii cursului de ghid pentru turism speologic s-au instruit nu doar în domeniul parcurgerii peşterilor, au învăţat şi tehnici de promovare a peşterilor, pregătire de ghidare, cât şi pregătire legată de patrimoniu şi protecţie a peşterilor.

Destinaţie ecoturistică

De altfel, Pădurea Craiului este în curs de a fi declarată destinaţie ecoturistică. Ecoturismul este o formă distinctă de turism, menită să respecte integritatea peisajelor naturale, a biodiversităţii ecologice, în concordanţă cu cerinţele anumitor segmente de turişti, care doresc să îşi petreacă vacanţa în natură și totodată să creeze posbilități de dezvoltare locală a comunităților. Pădurea Craiului înseamnă, în afară de turism în peşteri speoturistice şi în cele amenajate din Apuseni, o reţea densă de trasee de cicloturism, de drumeţii şi, nu în ultimul rând, parcursuri de aventură formate din via ferrata, tiroliană şi rafting.

Pentru ca Pădurea Craiului să fie certificată ca destinație de ecoturism, CAPDD a depus toată documentația necesară pentru îndeplinirea criteriilor de certificare pe care le-a elaborat Autoritatea Națională pentru Turism și Asociația de Ecoturism din România.