Asociația pentru Cercetarea și Promovarea Produselor Agroalimentare „Crișana” a adus în faţa producătorilor din zona Beiuş oameni care au demonstrat că au reuşit în viaţa reală. Tânărul Francesco Tomassi care are la Hidişel cea mai intensivă livadă din România şi Ruben Budău, un alt tânăr care face bani din producţia şi comercializarea de zmeură sunt doar două exemple în acest sens. La eveniment a fost prezent şi profesorul Mihai Cărbunaru care a vorbit asistenţei despre culturile protejate, despre dezinfecţia solului în solarii prin solarizare, o metodă mai ieftină decât cele clasice cu substanţe chimice, mult mai prietenoasă cu mediul şi sănătatea, bazată pe efectul de seră.
Mihai Cărbunaru a vorbit apoi despre posibilitatea ca producătorii din ţara Beiuşului să aibă o mai bună desfacere . „Vă recomand să vă orientaţi spre cultivarea unor legume mai puţin cunoscute: cardon- plantă erbacee legumicolă cultivată la noi pe suprafeţe mici pentru peţiolul frunzelor şi nervura principală, anghinare, barba caprei, ţelină pentru peţiol- care umple rafturile supermarketurilor, dar provine din import, andive, cicoarea de grădină, sparanghelul, castravetele african, fenicul de Florenţa- recomandat special solului disponibil în zona Beiuşului, varza chinezească, bamele, pshysalis peruviana cum este denumirea oficială a fructului cu origini în America de Sud,şi care la noi mai poartă denumirea de Cătină incașă, considerat a fi unul dintre cele mai gustoase fructe din lume, asmăţui, revent- rubarbă. Una dintre plantele care e imposibil să nu atragă atenţia în lista profesorului Cărbunaru este spanacul- căpşune, o plantă care care frunze ca ale spanacului şi nişte bobiţe cu aspect de… zmeură.
Cunoscute la nivel internațional sub numele de „spanacul cu căpșune” (strawberry spinach), aceste două specii, reprezentante ale genului Blitum (în clasificări mai vechi apărând sub denumirea de Chenopodium) sunt plante anuale, comestibile, nearomatice, asemănătoare, ca aspect și gust, spanacului autentic (Spinacia oleracea), cu care, dealtfel, sunt și înrudite. Universitarul nu a ezitat să le vorbească participanţilor despre recoduri şi despre specii gigant. Spre exemplu o specie de dovleac-Atlantic gigant- care poate cântări peste 900 kg a fost deja cultivată la Coleşti- Bihor de către producătorul de origine spaniolă Quim Rueda.
Recomandările specialiştilor vin în contextul în care Grădinari şi Remetea sunt cunoscute în zona Beiuş pentru numărul mare de producători de legume. La întâlnirea cu producătorii a fost prezent şi reprezentantul Cabinetului Preşedintelui Consiliului Judeţean Adrian Simon. Acesta a prezentat strategia instituţiei în ceea ce priveşte „piaţa produselor bihorene cu plus valoare”. Adrian simon a dat ca exemplu produsele sănătoase din zona Coleşti, care i-ar putea avea ca beneficiari pe sportivi, pe adepţii unui stil de viaţă sănătos, familiile cu copii, dar şi ceea ce acesta a numit „mica burghezie de oraş”.
„Noi ca instituţie putem promova astfel de producători , cu produse autentice, fără să existe discuţii că am favoriza pe cineva”, a explicat Adrian Şimon. Acesta a vorbit şi despre iniţiativa microregională argumentând că patrimoniul cultural al Ţării Beiuşului este insuficient valorificat şi că tradiţiile şi produsele autentice de aici ar putea fi „ambalate întro straiţă comună”. Locuitorii din Ţara Beiuşului se pot adresa pentru mai multe detalii Agenţiei de Dezvoltare Beiuş.
Citiți principiile noastre de moderare aici!