[eadvert]
Consiliul Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR), a organizat joi, 27 mai, cea de-a 28-a ediţie a evenimentului „Zilei Întreprinzătorilor”, în Delta Dunării și live pe pagina de Facebook.
An de an, evenimentul recunoaște meritele antreprenorilor români și promovează eforturile pe care aceștia le depun pentru comunitate. Anul acesta, o întâlnire față în față cu aceștia nu a mai fost posibilă însă, antreprenorii fiind sărbătoriți în spațiul virtual.
Sub tema „Fonduri europene 2021-2027”, evenimentul a dezbătut principalele programe de finanțare dedicate IMM-urilor alături de speakeri renumiți.
În cadrul dezbaterii a fost adoptată și rezoluția evenimentului ce cuprinde prioritățile mediului de afaceri în domeniul fondurilor europene 2021-2027, pe cele mai importante domenii: muncă, antreprenoriat, educație, consumatori etc.
Antreprenoriat
Viziunea mediului de afaceri cu privire la cadrul financiar multianual 2021-2027 se bazează pe patru piloni: Crearea unui ecosistem de afaceri capabil să facă faţă provocărilor viitorului: digitalizarea, tranziţia către o economie verde, concurenţa pe pieţele internaţionale; Resurse umane calificate şi cu competenţe în tehnologia informaţiei; Susţinerea iniţiativelor antreprenoriale; Digitalizarea relaţiei mediul privat – administraţia publică.
Prin rezoluția adoptată în cadrul evenimentului se solicită implementarea mai multor programe pentru susținerea antreprenorilor: Programul Scale-up România – IMM; Programul pentru asigurarea siguranței alimentare a României – Agro România; Programul de sprijin al IMM-urilor din construcții – Building România; Programul Scale-up România – companii mari; Programul strategic de susținere a Centrelor de Depozitare, Colectare și Distribuție a produselor agro-alimentare românești prin crearea a 8 centre regionale de depozitare, colectare și distribuție; Programul „Restart Sport România” pentru susţinerea start-up-urilor din domeniul sportiv, educaţia, reconversie profesională pentru sportivi; Programul „Student INNOtech” – susţinerea iniţiativelor antreprenoriale ale studenţilor, cu accent pe domeniul tehnologiei informaţiei; Programul „Start Up + Next Gen”- susţinerea iniţiativelor antreprenoriale cu finanţare din FSE +; Programul „Start Up Diaspora Next Gen”; Programul „Făcut în ţara mea” – promovarea noncomercială a consumului de produse și servicii realizate și prestate pe teritoriul național; Susţinerea creării şi dezvoltării reţelelor de cooperare dintre IMM-uri, centre de cercetare şi universităţi, organizaţii de formare profesională şi formare profesională continuă, instituţii financiare şi consultanţi; Evaluarea patrimoniului de proprietate intelectuală privind brevetele cu aplicabilitate industrială şi stabilirea modalităţilor de valorificare a acestuia coroborat cu acordarea de beneficii fiscale pentru companiile care obţin venituri provenind din utilizarea patentelor industriale.
Muncă
Rezoluția vine și cu programe pentru angajați. Unul dintre acestea – Program pentru angajarea tinerilor – propune ca tinerii până în 24 de ani, angajați pe durată nederminată şi program complet de lucru, să plătească o taxă fixă de 100 lei, reprezentând contribuţii şi impozite, indiferent de valoarea salariului, dar nu mai mult de valoarea salariul mediu brut anual. Alt program – „OUTPLACEMENT”- este un program pentru susţinerea recalificării şi găsirii de noi locuri de muncă pentru salariaţii care urmează să fie disponibilizaţi, înainte ca disponibilizarea propriu-zisă să aibă loc. Programul „Tech Nation-HR” presupune formare profesională în economia digitală – pregătirea şi calificarea angajaţilor pentru adaptarea la noile cerinţe ale companiilor care trec în domeniul digital. O altă propunere este introducerea tichetelor de muncă informală pentru un număr de aproximativ 500.000 lucrători din sectoarele serviciilor prestate la domiciliu. Rezoluția mai propune acordarea unor compensații în bani pentru angajații care s-au aflat în perioada stării de urgență/alertă în somaj tehnic pe o perioadă de cel puțin 6 luni și care au primit doar 75% din salariul mediu pe economie.
Digitalizarea Registrului de Evidență a Salariaților astfel încât fiecare angajat să aibă un dosar personal în format electronic pe care să-l poată accesa ori de câte ori are nevoie de atestarea unei situații de fapt și la care să aibă acces și autoritățile cu competențe în domeniul muncii (ITM, Casa de Pensii, AJOFM etc.) este o altă propunere. Aceasta ar duce la degrevarea angajatorilor în ceea ce privește eliberarea de adeverințe și la scutirea angajatilor de a face numeroase drumuri pe la diverse instituții pentru a depune documente în vederea obținerii unor drepturi.
Citiți principiile noastre de moderare aici!