Potrivit administrației locale, proiectul de buget urmează să fie supus aprobării în ședința ordinară a Consiliului Local din 30 aprilie, astfel încât, începând cu 1 mai, municipiul să poată funcționa pe baza unui buget aprobat.

„Bugetul unui municipiu precum Oradea este mai mult decât o listă de cifre, este o declarație de priorități. Și în acest an, bugetul este construit în jurul dezvoltării orașului, al investițiilor și al utilizării fondurilor europene, care au avut un rol esențial în transformarea Oradiei din ultimii ani.” a declarat primarul Florin Birta.

Venituri estimate de 3,3 miliarde de lei, cu posibilitatea de a ajunge la 4 miliarde

Proiectul de buget pentru anul 2026 prevede venituri totale estimate la 3,3 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 650 de milioane de euro. Primarul Florin Birta a precizat că această sumă ar putea crește în cursul anului, odată cu semnarea unor noi contracte de finanțare care nu sunt încă incluse în forma actuală a bugetului.

Printre proiectele majore care urmează să fie contractate se numără Spitalul Vlădeasa, pentru care diferența de finanțare este estimată la aproximativ 575 de milioane de lei, adică în jur de 115 milioane de euro, precum și noua școală Tompa Mihály, cu o valoare estimată de aproximativ 13 milioane de euro. În aceste condiții, veniturile totale ale bugetului local ar putea ajunge în cursul anului la aproximativ 4 miliarde de lei.

„Vă dau exemplu doar două contracte care sunt nesemnate în acest moment. În primul rând, Spitalul Vlădeasa. Știți foarte bine că el a fost finanțat din PNRR, dar a ieșit din finanțarea PNRR și urmează să se depună pe Programul Operațional de Sănătate, unde se va încheia contractul în acest an, iar diferența de finanțat este de aproximativ 575 milioane de lei, 115 milioane de euro. Deci deja va crește suma prevăzută cu 500 milioane de lei. Plus, vă mai dau o investiție, școala nouă de la Tompa Mihály, unde urmează să însemnăm contractul de finanțare, unde vom avea aproximativ 13 milioane de euro și acolo finanțați. Deci suma se va apropia aproximativ de 4 miliarde de lei ca și venituri totale în 2026.” a afirmat Florin Birta.

Investiții estimate la 1,4 miliarde de lei, un nou record pentru Primăria Oradea

Un accent important este pus și în acest an pe investiții. Din bugetul total, dacă este inclus și bugetul Spitalului Județean, 43% reprezintă cheltuieli de dezvoltare, iar 57% cheltuieli operaționale. Fără componenta aferentă spitalului, ponderea cheltuielilor de dezvoltare ajunge la 64%, în timp ce cheltuielile operaționale reprezintă 36%.

Primarul Florin Birta a arătat că structura bugetului reflectă orientarea administrației către continuarea proiectelor de investiții și menținerea unui ritm ridicat de dezvoltare. În 2026, Municipiul Oradea estimează investiții de aproximativ 1,4 miliarde de lei. Conform datelor prezentate, anul 2025 a consemnat cel mai mare volum de investiții din istoria orașului, de peste 1 miliard de lei, iar nivelul ridicat al investițiilor din acest an este determinat în principal de necesitatea finalizării proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. „2026 este un an decisiv pentru administrația locală.” a afirmat primarul Florin Birta, subliniind că toate proiectele finanțate prin PNRR trebuie finalizate și decontate într-un calendar foarte strâns, pentru a evita pierderea finanțărilor sau eventuale penalități.

PNRR: 38 de proiecte, 165 de milioane de euro

Fondurile europene reprezintă una dintre componentele importante ale bugetului pe 2026. Suma estimată din finanțări nerambursabile UE este de 545.356.590 lei, în creștere cu 72,79% față de execuția anului anterior. Potrivit datelor prezentate, municipiul Oradea are în implementare 38 de proiecte finanțate prin PNRR, cu o valoare totală de aproximativ 165 de milioane de euro, din care 118 milioane de euro reprezintă finanțare nerambursabilă și aproximativ 48 de milioane de euro contribuție proprie. Doar proiectele PNRR reprezintă 38% din valoarea investițiilor prevăzute în bugetul pe 2026.

„2026 este anul în care trebuie închis PNRR-ul. Este un an dificil pentru noi, atât din punct de vedere al asigurării de cofinanțări, care sunt destul de mari, cât și din punct de vedere al finalizării lucrărilor. Pentru că trebuie știut că până la finalul lunii iulie, în cursul lunii august, trebuie făcute decontările, trebuie închise aceste proiecte. Deci toate proiectele din PNRR ar fi ideal ca în 31 iulie să fie închise.”, a declarat Florin Birta.

De unde vin banii și unde se duc

Directorul economic al Primăriei Oradea, Eduard Florea, a prezentat principalele coordonate ale construcției bugetare, arătând că aceasta a avut la bază cadrul legal, previziunile economice și prioritățile municipiului.

„Bugetul a fost construit într-un context economic dificil, marcat de presiuni legate de inflație, dobânzi și curs valutar, precum și de modificări legislative cu impact asupra veniturilor locale”, a declarat Eduard Florea.

Potrivit acestuia, una dintre cele mai importante priorități a fost asigurarea resurselor necesare pentru finalizarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă, în special a celor din PNRR, care presupun un efort bugetar concentrat în prima parte a anului. În ceea ce privește structura veniturilor, cele mai mari sume provin din veniturile proprii ale instituțiilor publice, în special ale spitalului integrat, care însumează aproximativ 1,25 miliarde de lei. În cadrul veniturilor proprii ale municipiului, principalele surse sunt cotele defalcate din impozitul pe venit, veniturile fiscale și veniturile nefiscale.

Eduard Florea a explicat că această structură a veniturilor impune o planificare atentă a cheltuielilor și o prioritizare clară a investițiilor și cofinanțărilor. Pe partea de cheltuieli de funcționare, bugetul prevede 1,88 miliarde de lei. Cea mai mare pondere revine instituțiilor cu venituri proprii, în special Spitalului Județean de Urgență Bihor. Totodată, sunt prevăzute creșteri pentru asistența socială, cheltuielile cu datoria publică și bunurile și serviciile publice. Potrivit explicațiilor oferite de directorul economic, aceste majorări sunt determinate atât de obligațiile curente ale administrației locale, cât și de evoluțiile economice și financiare din ultimul an.

Scădere la cota din impozitul pe venit

Principalul venit propriu al municipiului, respectiv cota defalcată din impozitul pe venit, este estimat în 2026 sub nivelul încasărilor din 2025. Pentru acest an, nivelul stabilit prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 386/31.03.2026 este de 389.320.000 lei, față de suma inițială de 397.024.000 lei, după aplicarea unui coeficient de corecție de 25% asupra sumei care depășește plafonul de 2.000 lei/locuitor/an.

Directorul Direcției Economice a explicat că diminuarea vine atât din aplicarea acestei corecții, cât și din modificarea modului de distribuire a unor impozite la nivel național.

„Pe partea de impozit pe venitul global rămâne în continuare cel mai important venit propriu. Este acea componentă din impozitul pe salarii pe care îl plătesc angajatorii și din care o cotă de 63% se distribuie autorităților locale. Suma este în ușoară scădere față de anul trecut, cu 2%. Este ca urmare a unor modificări în modul de distribuire a acestor sume. Pe de o parte, sumele din declarația unică nu se mai distribuie către autoritățile locale. Declarația unică este acea declarație pe care o depun PFA-urile sau persoanele care au mai multe surse de venit. Aceasta probabil nu va mai fi venit al bugetului local”, a explicat Eduard Florea.

Creștere la impozitul pe clădiri, scădere la impozitul auto

În structura veniturilor proprii, Primăria Oradea estimează următoarele evoluții: o creștere de 35% la veniturile din impozitul pe clădiri, o scădere de 5% la veniturile din impozitele pe mijloacele de transport, o creștere de 8% la veniturile din concesiuni și închirieri, o creștere de 13% la veniturile din amenzi Conform explicațiilor oferite în conferință, majorarea la impozitul pe clădiri are la bază atât modificările prevăzute de Codul fiscal, cât și actualizarea datelor privind reevaluarea imobilelor și menținerea unui grad ridicat de colectare.

„Pe partea de venituri fiscale, 38% din veniturile proprii, avem o creștere cu 25%. Cea mai mare parte provine din creșterea de la impozitul pe clădiri, atât la persoane fizice, dar și la persoane juridice. Pe partea de venituri nefiscale este o sumă relativ constantă cu anii anteriori. Crește cu partea de inflație, venituri din concesiuni, închirieri, dar avem o ușoară scădere pe partea de vânzări de active estimate în acest an.” a precizat Eduard Florea.

2026 declarat „Anul educației” în alocarea sumelor pentru investiții

În ceea ce privește investițiile, anul 2026 este definit de administrația locală drept „anul educației”, întrucât 30% din bugetul de investiții este alocat acestui domeniu. Sunt prevăzute fonduri pentru reabilitarea școlilor și creșelor, pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor de învățământ, precum și pentru dotarea cu mobilier și echipamente IT a peste 35 de unități de învățământ.

Primarul Florin Birta a arătat că investițiile în educație rămân una dintre direcțiile centrale ale bugetului pe 2026, în contextul în care mai multe proiecte aflate în derulare trebuie finalizate în acest an. Un alt capitol important din bugetul de investiții vizează infrastructura rutieră și mobilitatea urbană. În această zonă sunt incluse proiectele privind pasajele de pe bulevardele Magheru și Republicii, modernizarea străzilor și lucrările de regenerare urbană din mai multe cartiere. Aceste investiții fac parte din programul mai larg al administrației locale privind fluidizarea traficului și modernizarea infrastructurii urbane.

Drumuri, termoficare, sănătate și spații verzi

Pe lângă proiectele din educație, bugetul de investiții include sume importante și pentru sănătate, infrastructura rutieră, termoficare, spații verzi, transport public și iluminat public. Directorul economic a enumerat mai multe dintre aceste direcții de finanțare.

„A doua felie de tort, partea de drumuri, străzi. Aici foarte important, în afară de proiectele europene, cele două pasaje de pe Magheru–Republicii. Reușim în continuare să asigurăm sume consistente pentru programul de reabilitare a străzilor sau de modernizare a străzilor. Următoarea felie, partea de termoficare, are 11%. Sunt acele etape deja cunoscute de reabilitare de rețele și de puncte termice. Partea de sănătate este ca pondere pe locul 2.”, a declarat directorul Florea în cadrul prezentării cifrelor din proiectul de buget.

Pe zona de infrastructură rutieră, anul acesta sunt așteptate lucrări la pasajele din zona Magazinului Crișul și Gării, proiecte care vor intra în șantier etapizat, tocmai pentru a nu bloca simultan marile axe de trafic. În paralel, administrația pregătește și alte proiecte majore, precum reabilitarea Podului Decebal, însă aceasta va fi împinsă spre 2027 pentru a nu suprapune prea multe șantiere grele în același timp.

Pe lista proiectelor care ar urma să înceapă în 2026 se află și Grădina Urbană Nufărul, pachetele de regenerare urbană din cartierul Nufărul, proiectele de parcuri fotovoltaice, precum și etapa a patra a reabilitării termoficării. Tot în zona mobilității urbane intră și podul pietonal de la Hilton, pe care Primăria vrea să îl lanseze în execuție în toamnă, dacă finanțarea prin Banca Europeană de Investiții va fi aprobată.

Spitalul de pe Vlădeasa va continua și în 2027

În cadrul conferinței de presă, primarul Florin Birta a precizat că Spitalul de Boli Infecțioase de pe strada Vlădeasa nu va putea fi finalizat în 2026.

„Nu există șanse ca Spitalul de pe Vlădeasa să se termine anul acesta. Spitalul de pe Vlădeasa se va finaliza în cursul anului viitor. De aceea nu s-a mai reușit finanțarea prin PNRR, că tot ce e finanțat prin PNRR trebuia închis la jumătatea anului. N-am reușit, chiar dacă s-au mișcat foarte bine constructorii. Noi am dat acum drumul inclusiv la licitația pentru dotări, pentru că licitația pentru dotări este separată. Va trebui să încheiem noul contract de finanțare astfel încât anul viitor, probabil la jumătatea anului, a doua parte a anului, să fie gata acel spital.” a declarat primarul Oradiei.

Gradul de îndatorare, sub plafonul legal

Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a fost gradul de îndatorare al municipiului și posibilitatea contractării unor noi credite pentru susținerea investițiilor. Potrivit datelor prezentate, gradul de îndatorare al Oradiei s-a închis anul trecut la aproximativ 18,7%, sub plafonul legal de 30% din veniturile proprii.

„Gradul de îndatorare al orașului anul trecut s-a închis undeva la 18,7%. Cu o singură excepție, anul 2015, când în luna decembrie a trebuit să contractăm acea linie de credit și am depășit 30%, după care peste 6 luni, când am primit banii în 2016, am restituit și am revenit la procentul de 30%, niciodată nu am depășit 30% cu tot cu finanțările pe fonduri europene”, a declarat Eduard Florea.

Primăria caută soluții pentru finanțarea temporară a proiectelor

În cadrul conferinței de presă a fost prezentat și modul în care Primăria vrea să asigure fluxul de numerar pentru plata proiectelor, în special a celor din PNRR. Directorul economic a explicat că, deși o parte importantă din cheltuieli este eligibilă și urmează să fie decontată, municipalitatea trebuie să achite integral lucrările înainte de recuperarea sumelor.

„Până în data de 31 iulie, noi trebuie să plătim tot proiectul. Indiferent că este din PNRR finanțare nerambursabilă, indiferent că este cheltuiala noastră, aportul nostru la proiect. Chiar dacă noi ne recuperăm acei bani în 3, 4, 5 luni de zile, noi în 31 iulie trebuie să îi achităm pe toți. Și atunci, ca să avem acești bani să îi achităm, vom lua o linie de credit. Când vom primi banii înapoi, 3, 4, 5 luni, vom restitui linia de credit”, a explicat Eduard Florea.

Primarul Birta a completat că administrația locală a cerut Ministerului Finanțelor clarificări privind posibilitatea contractării de credit-punte și pentru componenta care urmează să fie rambursată din fonduri europene, ceea ce în prezent nu este acceptat.

„Noi trebuie să plătim inclusiv partea de cofinanțare pe care o vom recupera în câteva luni, partea de finanțare europeană. Dacă nu se va permite acel tip de credit-punte, va fi o problemă de implementare a proiectelor în toată țara”, a spus Florin Birta.

Programe pentru comunitate și finanțări pentru ONG-uri

Bugetul pe 2026 include și programe dedicate comunității, care vor continua și în acest an. Printre acestea se numără bugetarea participativă, finanțarea ONG-urilor prin Legea 350/2005, finanțarea ONG-urilor sociale și a cultelor, precum și programele deja consacrate ale administrației locale, cum ar fi Gala Campionilor, premierea elevilor cu performanțe în educație, programul de inițiere în Înot pentru elevii din clasa a II-a, Gala Antreprenorului și premierea cuplurilor care au împlinit peste 50 de ani de căsătorie.

De asemenea, în proiectul de buget sunt prevăzute sume mai mari pentru programul Make IT în Oradea, precum și pentru susținerea învățământului dual. Administrația locală a precizat că majorarea este determinată de creșterea numărului de beneficiari și de continuarea proiectelor dezvoltate în parteneriat cu mediul educațional și economic.

Calendarul dezbaterii publice

Proiectul de buget al Primăriei Oradea pentru anul 2026 poate fi consultat în perioada următoare pe site-ul primăriei, iar toți cei interesați pot transmite propuneri și sugestii în intervalul 10–24 aprilie. Totodată, miercuri, 22 aprilie, de la ora 16:00, va avea loc o dezbatere publică în sala mare a Primăriei Oradea. Potrivit administrației locale, după încheierea etapei de consultare publică, proiectul va fi supus aprobării Consiliului Local, în ședința ordinară programată pentru 30 aprilie.