Proiectul de lege a fost depus pe 15 decembrie, la mai puțin de 24 de ore de la momentul în care Curtea Constituțională s-a pronunțat în cauză, în condițiile în care suprataxarea acestui tip de contracte afectează deja angajații din categoriile cele mai vulnerabile, dar și micii antreprenori, în special cei aflați la început de drum.

„Prima victorie în demersul nostru #StopSuprataxării s-a produs la CES: aviz pozitiv pentru inițiativa mea cu privire la contractele de muncă cu timp parțială (part-time). Acele contracte pe care guvernul le interzice, practic, prin suprataxarea acestora la nivelul contractelor cu normă întreagă (full-time)”, arată deputatul Cătălin Teniță.

[eadvert]

„Avizul a fost dat de Consiliul Economic și Social (CES) al României, autoritatea națională consultativă care reprezintă mediul de afaceri, angajații și societatea civilă. Cea mai înaltă autoritate, de rang constituțional. Practic, reprezentanții societății sunt de acord că eliminarea acestor contracte part-time este o problemă reală care trebuie soluționată. E o victorie de etapă, dar e o victorie importantă”, a precizat parlamentarul.

Acesta a creat și un grup pe Facebook pentru ca evoluția amendamentului să poată fi vizualizată de toți cei interesați.

Potrivit unei prevederi introduse în luna iulie de actuala coaliție de guvernare, chiar dacă lucrează în cadrul unui contract de muncă part-time, românii trebuie să plătească taxe ca și cum muncesc opt ore pe zi, deci cu normă întreagă, la nivelul salariului minim pe economie. Motivația coaliției de guvernare a fost că o astfel de măsură ar combate munca la negru.

Partidul REPER consideră că acest fenomen nefast pentru angajați și pentru economia României trebuie combătut în mod direct de instituțiile de control ale statului, care trebuie să-și facă treaba, și nu prin taxarea excesivă a tuturor celor care muncesc cinstit.

Efecte

Efectele nefaste pentru salariați și companii, în urma acestei suprataxări, începând cu luna august, nu au întârziat să apară. Astfel, în primele două luni de la aplicarea acestor prevederi au dispărut aproape 50.000 de contracte de muncă cu timp parțial. În următoarele luni numărul lor s-a dublat: au dispărut 100.000 de contracte de muncă cu timp parțial în perioada iulie – decembrie 2022 din cauza suprataxării. Peste 300.000 de angajați part-time sunt supuși unei birocrații inutile, lună de lună. Zeci de mii de angajatori au rămas fără posibilitatea de a plăti contracte de muncă fracționate, fiscalizate la cote de impozitare rezonabile.

În 2021, contractele de muncă cu timp parțial reprezentau doar 3,8% din totalul contractelor de muncă încheiate în România, unul dintre cele mai mici procente din UE.

„Vorbim despre îngrijitori și îngrijitoare din creșe, care lucrează cu și pentru copiii noștri patru-șase ore pe zi. O muncă grea. Vorbim despre persoane care fac curățenie la câteva scări de bloc. Despre oameni de serviciu din tot felul de firme și instituții, inclusiv ale statului, din școli sau spitale. Toți cei care deși muncesc sunt totuși la limita sărăciei. Vorbim despre mame sau tați cu copii mici care încearcă să echilibreze necesitățile financiare ale familiei cu cele legate de grija pentru cei mici. Vorbim despre oameni la început de drum care încearcă să își facă un rost în viață, vorbim despre tineri absolvenți susținuți încă de părinți. Pe scurt, o astfel de măsură îi afectează tocmai pe cei mai vulnerabili dintre noi”, arăta deputatul Cătălin Teniță la momentul depunerii proiectului de abrogare a prevederii care suprataxează contractele de muncă cu timp parțial la nivelul salariului minim pe economie.

Suprataxarea contractelor de muncă cu timp parțial încalcă, totodată, mai multe articole din Constituție referitoare la dreptul cetățeanului la muncă și la predictibilitatea fiscală, respectiv justa impunere, pentru angajatori, inclusiv instituții publice.

Partidul REPER invită toți parlamentarii din Parlamentul României să se alăture acestei inițiative și să o adopte în procedură de urgență.

Alte propuneri

Amendamentul depus la Senat mai conține și alte propuneri. Una dintre acestea se referă la revenirea la cota de impozitare de 5% (de la 8%) a dividendelor plătite către persoanele fizice și juridice, respectiv stabilirea unei cote de impozitare de 3% a dividendelor plătite de microintreprinderi. Alta, are în vedere revenirea la plafonul maximal de 1.000.000 de euro cifră de afaceri pentru încadrarea ca microîntreprindere. Parlamentarul mai propune eliminarea obligativității de a avea minim un angajat pentru încadrarea ca microîntreprindere.

Renunțarea la prevederea care limitează clasificarea ca microintreprindere, dacă există asociați care dețin participații semnificative la mai mult de trei companii este alt amendament. Condiționarea încadrării ca microintreprindere de inexistența printre asociații semnificativi a unui asociat care deține participații de peste 25% în mai mult de trei companii limitează posibilitățile de dezvoltare ale companiilor de tip start-up.

Cătălin Teniță mai propune reintroducerea deductibilității în calcularea impozitului pe veniturile obținute din închirieri.

Revenirea la sistemul anterior de impunere a contribuțiilor pentru CASS pe veniturile provenite din activităţi independente, proprietate intelectuale, asocierea cu o persoană juridică, cedarea folosinţei bunurilor, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din investiţii sau venituri din alte surse este altă propunere.