Propun Istoria Religiilor, în locul Religiei

Profesorii de religie din Oradea se arată mâhniţi de decizia Curţii Constituţionale a României de a lăsa la aprecierea elevilor majori, părinţilor ori a tutorilor legali studierea orei de religie în şcolile publice.Textul, declarat neconstituţional, „la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie”, a stârnit un val de reacţii în rândul elevilor, părinţilor, a dascălilor de religie şi chiar a unor persoane care nu sunt implicate în actul educaţional.

Dacă profesorii de religie aşteaptă o justificare a acestei decizii, mulţi dintre elevi şi părinţii acestora, ori chiar simpli orădeni chestionaţi pe marginea acestui subiect, agrează ideea introducerii religiei ca disciplină opţională ori a Istoriei Religiilor, în locul materiei mult discutate.

„Cred că Religia ar trebui prpopusă ca materie opională. Consider că religia ar trebui predată în şcoli până în clasa a IV-a, dar maximum până în clasa a VIII-a. Nu cred că ar trebui predată în ciclul liceal în mod obligatoriu, fiindcă e alegerea fiecăruia dacă dorește să studieze mai multe despre acest subiect sau nu. Personal, consider că am învățat religia doar pentru cultura mea generală, dar în prezent fiind în liceu, am alte priorități și aş prefera să pot face o oră de chimie în plus pentru Bacalaureat, în locul acelei ore deoarece mi-ar fi mult mai de folos”, este de părere Ioana Perneş, o elevă de la Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu” din Oradea.

„Sfinţii nu ne fac mai buni”

Contra studierii orei de religie în şcoli este şi tânărul Ovidiu Burcuş. Acesta se împotriveşte studierii unui anumit rit în şcolile publice de stat (precum cel ortodox, catolic, protestant etc.).

„Sunt mai degrabă «pro» studierea Religiei-Etică sau «pro» studierea unei aşa zise Istorii a religiilor – sumară şi pe înţelesul copiilor, prezentată cât mai obiectiv şi mai detaşat cu putinţă. O materie care să promoveze toleranţa religioasă şi valorile morale pe care religiile (în special creştinismul – ca studiu de caz) o acordă bunătăţii umane, respectului faţă de aproape, întrajutorării celor nevoiaşi… Deci Etică şi mai puţină Religie… Sfinţii din calendare nu ne fac mai buni, noi ne facem mai buni prin educaţie şi bun simţ”, a punctat Ovidiu Burcuş.

Pe de altă parte, profesorii de religie orădeni arată că măsura este una discriminatorie şi umilitoare, nu doar pentru ora de religie în sine, ci şi pentru 99% din populaţia ţării.

„Măsură şocantă”

Majoritatea dascălilor de specialitate chestionaţi de redactorul Jurnal bihorean scot în evidenţă contextul sau împrejuările în care a fost luată această decizie, fără a dori să-l precizeze ori comenteze, spunând că aşteaptă publicarea lui în Monitorul Oficial, dar şi a motivaţiei acestuia.

„La nivel de Patriarhie încă nu s-a întrunit Comisia pentru Învăţământ, după cum nu a existat nici o întrunire a tuturor confesiunilor creştine ca să discute această măsură a Curţii Constituţionale. De altfel, Curtea Constituţională nu a publicat încă în Monitorul Oficial un răspuns, respectiv o justiticare a acestei decizii. Practic, noi discutăm doar din punct de vedere al unui comunicat de presă, fiindcă nu avem o rezoluţie care să fie scrisă şi argumentată”, spune profesorul Călin Perţe de la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”. Un alt coleg de-al său, arată că măsura este discutabilă, surprinzătoare, chiar şocantă.
„Este o întoarcere cu 180 de grade a statului român faţă de ceea ce înseamnă învăţământul religios. În 1990, unul dintre drepturile pe care, de fapt, noi le-am cerut a fost revenirea lui Dumnezeu în cadrul societăţii şi a actului educaţional. A fost unul dintre lucrurile consfinţite prin sângele vărsat în cadrul Revoluţiei. Iar acum constatăm o măsură care este discriminatorie”, arată un dascăl de religie de la un liceu din Oradea.

Profesorul Perţe reproşează Curţii Constituţonale că a luat o decizie fără a ţine seama de faptul că în România peste 99% din populaţie este creştină, care nu a avut o astfel de poziţie oficială. Pe de altă parte, acuză adjunctul Liceului Ghibu, „Curtea Constituţională şi-a depăşit atribuţiile”.

„Pe baza a ce a luat decizia aceasta? Pentru că articolul din Constituţie este clar: învăţământul religios este sprijinit. Acum vedem că este discriminat de o instituţie şi nu de Constituţie. O instituţie care, şi în alte ocazii, a luat decizii discutabile. O instituşie care şi-a depăşit atribuţiile, substituindu-se în activitatea leguitorului. Noi ştiam că Parlamentul este legislatorul, nu Curtea Constituţională care ar trebui să facă referire doar la articolul constituţional”, a spus profesorul orădean.

În contact cu valorile umanităţii

Aceasta a mai subliniat faptul că la ora de religie se studiază şi se intră în contact cu darurile spirituale, de cultură şi civilizaţie pe care le-a adunat umanitatea în decursul istoriei ei.

„Brusc acest act de cunoaştere al lui Dumnezeu este interzis. Noi nu facem religie în sensul de a preda cultul, ci de a transmite nişte valori care ţin de partea culturală, pe de-o parte, iar pe de altă parte, de formarea şi deprinderea unor atitudini creştine”, mai spune profesorul Călin Perţe.
Cât despre înlocuirea disciplinei cu Istoria religiilor, profesorul Perţe subliniază că această componentă există în cadrul orei de religie.
„Ora de religie nu este ruptă de contextul intrării în contact cu altă religie, civilizaţie şi cultură religioasă. Tematica este extraordinar de variată. Măsura este surprinzătoare din punct de vedere al libertăţii, al modului în care religia a prins în şcoli. În urmă cu câţiva ani, urmare a unui alt demes (de data aceasta de scoatere a simbolurilor religioase din şcoli), la Minister, în decurs de două săptămâni, s-au trimis peste 200 de scrisori şi petiţii din partea părinţilor şi a elevilor. Unde s-a mai văzut o astfel de reacţie pentru o materie? Este o întrebare până la urmă: Curtea Constituţională este în favoarea poporului, a Constituţiei sau e o instituţie care nu reprezintă într-adevăr interesele poporului?”, se întreabă profesorul de religie.
Alţi profesori de religie chestionaţi de redactorul JB ;i www.bihon.ro se arată şi ei în favoarea predării acestei discipline, întrucât – apreciază ei – „elevii care participă la orele de religie învaţă de mici – într-o manieră nemoralistă, bazată pe exemple concrete de viaţă, că este bine să aleagă întotdeauna să facă binele şi să se ferească de rău. Mai mult: luând contact cu învăţăturile Mântuitorului şi cu vieţile sfinţilor învaţă să se autodepăşească, ba chiar să se sacrifice pe sine pentru aproapele lor. Dar, înainte de toate, învaţă un lucru esenţial pentru viaţă: că nu pot fi fericiţi decât ca fiinţe morale”.