Proteste la penitenciare

Angajaţii din puşcăriile româneşti se pregătesc de proteste fiindcă nu li se plătesc nenumărate ore suplimentare, mulţi sunt bolnavi, nu au cătuşe destule, sunt prea puţini şi nu dispun de aparatură funcţională. Procentele de la Oradea nu sunt atât de negative ca media pe ţară, dar situaţia de aici e îngreunată şi de faptul că imobilul din Parcul Traian unde e Penitenciarul de Maximă Siguranţă este impropriu. Structurat pe etaje, personalul poate cu greu să-şi îndeplinească atribuţiile. JB a semnalat demult că imobilul din buricul târgului nu ar trebui să găzduiască Penitenciarul, iar acum şi sindicaliştii unităţii recunosc că e deficit şi din cauza arhitecturii penitenciarului (care implică mai mult personal).

Călin Ardelean, liderul local al sindicatului SILPO Oradea din cadrul Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Penitenciarelor din România (FSANP), dar şi Silviu Balogh de la Sindicatul Naţional al Lucrătorilor din Penitenciare spun că e deficit de circa 30% la mijloace de imobilizare (cătuşe), e deficit de 20% de personal fiindcă unii s-au pensionat şi angajările s-au blocat din 2010. De trei ani s-au tăiat din drepturile salariale ale angajaţilor şi a devenit o problemă şi împărţirea personalului din operativ, care însoţesc deţinuţii la instanţe. 30% dintre angajaţii Penitenciarului de la Oradea au diverse afecţiuni şi sunt circa 8.000 – 10.000 de ore suplimentare neplătite. 14 dintre cele 45 de puşcării au dotări corespunzătoare, Oradea numărându-se printre cele 14. Din februarie încep protestele, dar fără întreruperea lucrului.

Potrivit Mediafax, angajaţii din penitenciare ameninţă cu acţiuni de protest dacă nu vor fi îmbunătăţite condiţiile de lucru, reclamând că lipsesc cele mai elementare dotări, cum ar fi mijloacele de imobilizare şi atenţionând că numărul insuficient de personal reprezintă un risc major pentru siguranţa unităţilor. „Sistemul penitenciar este cronic subfinanţat, lipsesc cele mai elementare dotări, iar condiţiile din penitenciare sunt în continuare – în pofida angajamentelor politice – cele pentru care România a fost condamnată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în aceste condiţii desfăşurându-şi activitatea întreg personalul”, arată Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP), într-un comunicat de presă remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.

Reprezentanţii Federaţiei solicită Guvernului alocarea urgentă a fondurilor necesare investiţiilor în îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, conform celor asumate prin Acordurile Colective şi raportat la asigurarea unor condiţii cel puţin decente pentru personalul din penitenciare.

Angajaţi bolnavi

Reprezentanţii FSANP spun că rapoartele despre sănătatea angajaţilor indică faptul că există situaţii în care peste 50% la sută din personalul unui penitenciar suferă de boli cauzate de mediul de lucru (cardiovasculare, neurologice, pulmonare cronice, dermatologice, afecţiunile gastrice şi hepatice).

Sindicaliştii spun că de vină ar fi „lipsa de interes” şi că un fond de 15% din bugetul penitenciarelor ar trebui asigurat pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru.

Şefii FSANP atenţionează şi asupra faptului că 14 penitenciare din cele 45 au, conform rapoartelor oficiale, posibilitatea tehnică de a efectua corespunzător controlul accesului în penitenciar, restul aparaturii fiind nefuncţională:

„Un risc major pentru siguranţa locurilor de deţinere îl reprezintă lipsa personalului, cele peste 300.000 de ore lucrate suplimentar şi neacordate fiind numai o parte a efortului depus. Lipsesc dotări elementare precum mijloacele de imobilizare, iar uniforme pentru personal au fost achiziţionate şi distribuite ultima dată acum şapte ani. Şi acestea sunt numai o mică parte a problemelor cu care ne confruntăm”.

Sindicaliştii din penitenciare spun că mai puţin de 100 de lei pe lună sunt alocaţi, conform bugetului ANP, pentru reparaţii curente la nivelul unui penitenciar: „Banii pentru utilităţi şi cheltuieli de funcţionare se speră că vor fi asiguraţi cu prilejul viitoarelor rectificări, iar situaţii de genul celor în care s-a dispus paza la transformatoarele de energie electrică, pentru ca acestea să nu fie oprite de către furnizor, sperăm să fie eliminate”.

Sindicaliştii ameninţă că din februarie vor anunţa organismele internaţionale despre faptul că Guvernul sabotează actul de justiţie prin „incapacitarea intenţionată a sistemului penitenciar”. Sindicaliştii avertizează şi că din februarie vor începe proteste dacă Guvernul continuă „să-şi ignore obligaţia de a îmbunătăţi condiţiile de lucru în penitenciare şi de a asigura condiţiile necesare bunei desfăşurări a activităţii”.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor a transmis: „În vederea soluţionării problemelor identificate la nivelul sistemului penitenciar, periodic au loc întâlniri între conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi reprezentanţii sindicatelor din sistemul penitenciar. În acest context, facem precizarea că dialogul între conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi liderii sindicali este unul deschis şi, până în acest moment, nu a generat situaţii de impas”.

Altă locaţie

La Penitenciarul Oradea, conducerea Penitenciarului recunoaşte lipsurile datorate reducerii bugetare sau a lipsei de personal, dar încearcă să compenseze. Sindicaliştii locali recunosc şi că imobilul în care funcţionează unitatea nu e bun. Din cauza arhitecturii unităţii, pe mai multe nivele, e nevoie de mai mult personal, iar ideal ar fi ca imobilul Penitenciarului să se întindă pe un singur etaj, au spus liderii celor două sindicate din Penitenciarul Oradea, dar şi cmis. şef Ilea.

Cu toate lipsurile, la Penitenciarul Oradea, conducerea actuală face din 2012 eforturi pentru a menţine un echilibru în unitate şi pentru a îmbunătăţi cât de cât condiţiile. De pildă, pentru reparaţii în unitate, alocaţia bugetară a scăzut, dar s-au realizat mai multe reparaţii şi cu sume din sponsorizări, din venituri proprii şi din cuantumul muncii depuse de deţinuţi. Deficitul cu probleme mari este la numărul de ore suplimentare (aproximativ 8000 – 10.000) a sectorului operativ. Fiindcă penitenciarul e construit pe etaje, e nevoie de personal mai numeros, dar din 2010 au fost sistate angajările în sistem.

Viitorul apropiat nu sună bine, întrucât bugetul pe 2014 nu a crescut deloc faţă de anul trecut.

Reprezentanţii celor două sindicate de la Penitenciarul Oradea (Călin Ardelean, liderul local al sindicatului SILPO Oradea din cadrul Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Penitenciarelor din România (FSANP) şi Silviu Balogh, de la Sindicatul Naţional al Lucrătorilor din Penitenciare spun însă că protestele ce se pregătesc pentru februarie vor fi sub formă de grevă japoneză şi pichetări ale unor instituţii şi nu se va întrerupe lucrul.