În contextul nebuniei uciderii maidanezilor, medicii de la Direcţia de Sănătate Publică Oradea transmit informaţii despre transmiterea rabiei de la animal la om, semne şi metode de prevenire şi tratare.
Explicaţii
Rabia (turbarea sau nebunia cum i se mai spune popular acestui cuvânt derivat din latinul rabiere – care înseamnă a fi agresiv), spun doctorii de la DSP, este o boală infecţioasă acută determinată de virusul rabic, care afectează creierul şi măduva spinării atât la mamifere cât şi la oameni.
Virusul, secretat în saliva animalelor bolnave, se transmite în mod obişnuit la oameni şi animale prin muşcătură şi, mai rar, atunci când saliva unui animal turbat vine în contact cu răni deschise ale pielii sau cu ochii, nasul sau gura unei persoane sau ale unui animal. Rabia poate fi transmisă de animale sălbatice şi domestice (câini, pisici, dar şi de vaci, capre sau cai), în Europa, inclusiv în România, specia predominantă fiind vulpea (aceasta favorizând transmiterea la pisică, câine şi om).
Periculoasă
Virusul rabic se poate transmite aşadar prin muşcătura/zgârietura animalelor bolnave, prin contaminarea cu salivă a unor leziuni cutaneo-mucoase recente (lingere pe plăgi), dar şi aerogen (prin aerosoli – inspirarând aerul din peşterile în care trăiesc lilieci) şi foarte rar – de la om la om, prin transplant de organe (cornee).
Doctorii atenţionează că animalele elimină virusul prin salivă cu 10- 14 zile înainte de debutul clinic al bolii, de aceea e posibil ca animalul infectat să transmită virusul chiar dacă pare perfect sănătos.
Turbarea are evoluţie dramatică, cu sfârşit mortal (tulburări nervoase grave, exprimate prin hiperexcitaţie, agresivitate, paralizie şi moarte), dacă nu se iau măsuri din timp sau imediate. Mai mult, doctorii spun că atunci când apar simptomele vizibile ale bolii, rabia este aproape întotdeauna fatală.
Animalele afectate de rabie pot prezenta absenţa fricii de oameni (mai ales la animalele sălbatice – vulplea care intră în timpul zilei în localitate, chiar în curţile oamenilor), atitudine timidă la un animal de casă care era, de obicei, prietenos, nelinişte, excitabilitate, agresivitate, depresie, schimbări bruşte de comportament, salivare în exces; dificultăţi de înghiţire, sensibilitate crescută la lumină, dificultăţi de mers, convulsii, comportament neobişnuit (animale active noaptea ca lilieci, ratoni şi sconcşi, devin active în timpul zilei), paralizie (uneori poate fi unicul semn).
De reţinut că la oameni, perioada de incubaţie a virusului rabic este de 20-90 zile de la expunere, dar se poate întinde de la 5 zile la peste 1 an şi apariţia simptomatologiei marchează un stadiu evolutiv al bolii care este fatal.
De aceea, este important să se administreze tratament persoanelor afectate înainte ca acestea să aibă vreun simptom (4-6 săptămâni e (perioada tipică de incubaţie a virusului rabic, apoi apar durere, amorţeală la locul muşcăturii, urmate de febră, tuse şi/sau senzatie de „gât uscat”, durere abdominală, astenie, nervozitate, insomnie, anxietate sau nelinişte care se accentuează şi poate evolua spre agitaţie extremă.
Doctorii avertizează, informând că nu există tratament pentru rabie şi de aceea este bine a se lua măsuri de prevenire (copiii să nu atingă niciodată animale necunoscute, chiar dacă acestea par prietenoase, să se evite contactul cu animalele sălbatice, să nu se lase în exterior gunoaie sau hrană pentru animale ,să se blocheze căile de acces ale animalelor sălbatice în gospodărie/curte, animalele de companie să fie vaccinate împotriva virusului rabic etc).
Vaccinare
De reţinut că după o expunere posibilă la virusul rabic, curăţirea rănii şi vaccinarea sunt cele mai eficiente metode de a stopa răspândirea infecţiei.
Vaccinul poate fi administrat preventiv, dar şi curativ – la persoanele care au fost în contact cu un animal potenţial turbat sau celor expuse frecvent (veterinari, vânători, personal silvic, personal din laboratoare, hingheri etc).
Doctorii explică faptul că vaccinarea este terapia post-expunere şi ajută sistemul imunitar să combată boala în stadiile timpurii. Dacă vaccinarea se face înaintea apariţiei simptomelor severe, se previne practic dezvoltarea infecţiei şi cresc şansele de vindecare. Însă după ce apar simptomele de rabie, vaccinarea nu mai are efect şi victima infectată decedează.
De aceea se recomandă ca vaccinarea antitetanică să se facă în primele 48 de ore după muşcătură sau contaminarea rănii.
FACT BOX 1
Ce trebuie să faceţi dacă aţi fost muşcat sau zgâriat?
• Tratamentul local al plăgii muşcate aplicat imediat, reduce cu 20% riscul de infecţie:
• Spălaţi imediat profund şi viguros muşcătura/zgârietura cu multă apă şi săpun, apoi dezinfectaţi, mergeţi la medic şi respectaţi-i indicaţiile
• Dacă este posibil, închideţi animalul într-o cutie mare sau în alt recipient, dacă această operaţiune poate fi efectuată în siguranţă. Nu atingeţi animalul şi anunţaţi autorităţile sanitar-veterinare locale ca să ridice animalul. Dacă animalul nu poate fi capturat, reţineţi-i semnalmentele şi unde a plecat după ce v-a muşcat. Dacă este un animal sălbatic, încercaţi să-l capturaţi doar dacă puteţi să faceţi acest lucru fără a fi muşcat sau zgâriat din nou. Dacă animalul nu poate fi reţinut şi trebuie omorât pentru a preveni fuga acestuia, faceţi acest lucru fără să-i distrugeţi capul. Creierul animalului va fi necesar pentru efectuarea testelor pentru rabie.
FACT BOX 2
Ce trebuie să faceţi dacă animalul dvs. de casă a fost muşcat?
• Mergeţi la medicul veterinar şi informaţi autorităţile sanitare veterinare despre muşcătură, revaccinaţi animalele dvs (chiar dacă au vaccinarea antirabică la zi).
• Câinii şi pisicile nevaccinaţi deloc şi expuşi unui animal turbat trebuie puşi sub strictă izolare şase luni.
• Alte animale decât câini sau pisici, care au fost muşcate de un animal turbat sau potenţial turbat, trebuie eutanasiate imediat.
FACT BOX 3
Ce trebuie să faceţi dacă animalul dvs. de companie a muşcat pe cineva?
• Solicitaţi victimei să meargă imediat la medic,
• Verificaţi cu medicul veterinar dacă animalul dvs. este vaccinat antirabic, la zi.
• Informaţi autorităţile sanitare şi sanitar-veterinare locale despre muşcătură.
• Dacă animalul dvs. de companie este câine sau pisică, autorităţile vor reţine animalul (poate şi la domiciliu dvs) şi îl vor ţine sub strictă observaţie zece zile, apoi vaccinaţi animalul, dacă vaccinarea antirabică nu este la zi.
Citiți principiile noastre de moderare aici!