La inaugurarea parcului dendrologic din Şanţul Cetăţii, primarul Ilie Bolojan ne-a dezvăluit că s-a împotmolit proiectul ecologizării haldei de şlam de la CET II cu finanţare prin fonduri rezervate reabilitării siturilor industriale.
„E mare păcat că ministeriabilii nu înţeleg avantajele transferului CET II la municipalitate. Avem la Primărie proiect pregătit pentru ecologizarea haldei de şlam dar la Bucureşti mi se spune că vor să obţină bani pentru platforma CET II. După atâtea licitaţii fără ofertanţi trebuiau să înţeleagă că obligaţiile de mediu sperie investitorii”, ne-a explicat Bolojan.
Acesta ne-a mai încredinţat că până acum nu ştie să se fi lansat în vestul ţării un proiect european pentru ecologizarea unei platforme industriale abandonate. „Practic, aşa se ratează total o axă europeană de finanţare. Dacă mai rămânea Guvernul Tăriceanu măcar două luni, terenul CET II trecea prin Ordonanţă de Guvern la Primăria Oradea şi puteam depune proiectul de ecologizare a zonei”, ne-a mai declarat primarul Bolojan, lansând astfel o provocare pentru lobby la responsabilii PDL Bihor.
Problema: zgura şi cenuşa
Termocentrala CET II pe cărbune, a fost închisă în 1994. În ultimii ani Termoelectrica a organizat opt licitaţii pentru vânzarea CET II, scăzând progresiv oferta iniţială de circa 50 de milioane de euro până la 20 de milioane de euro dar fără a găsi cumpărător.
Marea sperietoare a investitorilor industriali sau imobiliari a fost obligaţia de mediu constând în ecologizarea amplasamentului, inclusiv a depozitului de zgură şi cenuşă, în suprafaţă de o sută de hectare, de lângă Rontău.
În decembrie 2008, Termolectrica a anunţat transferarea activelor CET II Oradea în proprietatea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), în contul unor datorii. Reprezentanţii Termolectrica au mai motivat dorinţa lor de a renunţa la CET II şi prin faptul că plăteau anual impozite pe măsura suprafeţei mari de teren ocupate de fosta electrocentrală.
Votat de CL Oradea
Pe 13 iulie 2009, municipalitatea a obţinut votul unanim al Consiliului Local Oradea pentru proiectul de trecere din proprietatea publică a Statului Român şi administrarea CLOradea în proprietatea publică a municipiului Oradea, domeniul public al municipiului şi administrarea CL Oradea a Centralei Electrice de Termoficare CET II Oradea.
Primarul Bolojan a fost mandatat să semneze protocolul de predare-primire a întregului patrimoniu, constând în terenuri în suprafaţă totală de 143,25 de hectare, 67 clădiri şi construcţii speciale, priza de apă şi staţia de pompare de pe Criş etc.
Totodată, Ilie Bolojan era mandatat pentru demersurile la ministerele Economiei respectiv Internelor şi Reformei Administrative.
În raportul de specialitate a proiectului, Direcţiei Managament Proiecte cu Finanţare Internaţională (DMPFI) din cadrul Primăriei Oradea propunea amenajarea în zonă a unui parc industrial, fie refuncţionalizarea centralei pe bază de apă geotermală.
Plămân verde, nu cenuşă
În ambele variante se avea în vedere: „ecologizarea depozitului de cenuşă şi zgură din Rontău, care poate ameninţa echilibrul ecologic prin spulberarea cenuşei, cu grave consecinţe asupra stării de sănătate a populaţiei”.
„Dorim să pregătim din timp proiectele structurale pentru care plafonul finanţării nerambursabile va fi de 50 de milioane de euro. Ar fi primul proiect depus pe axa pentru reabilitarea siturilor industriale”, explica atunci directorul DMPFI – Marcel Boloş.
Şi ecologistul Mihai Togor, membru al CRSE Munţii Apuseni atenţiona asupra potenţialului nociv al haldei de şlam de la CET II, care este mai puţin hidratată decât halda de pe Borşului, depozit pentru cenuşa de la CET I şi şlamul de la fosta Alumina.
Potrivit lui Togor, ecologizarea haldei de şlam dintre Oradea şi Rontău ar include acoperirea ei cu pământ fertil şi plantarea cu arbori.
C.H.
Citiți principiile noastre de moderare aici!