George Băeşu, directorul Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) pune un semn de întrebare asupra felului în care a fost înţeleasă restituirea proprietăţilor de către unele instanţe din România. De aceea, Băeşu afirmă că s-ar cere ca problema retrocedărilor să fie pe ordinea de zi a CSAT! „Sper din tot sufletul ca la un moment dat problema retrocedărilor să ajungă pe ordinea de zi a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pentru că este vorba despre ființa neamului românesc, de teritoriul acestei țări, și e o problemă de siguranță națională să vedem care este soluția legislativo-judiciară de a verifica și modul în care, la nivel de instanțe, s-au înțeles aceste legi ale proprietății”, a spus Băeșu, care caracterizează problema retrocedărilor ca fiind „cel mai mare jaf postdecembrist”.
Pe de altă parte, Băeşu spune că titlurile pentru despăgubire deja emise vor fi plătite. Este vorba despre circa 1,6 miliarde lei. În acest an au fost alocaţi 570 milioane de lei prin HG, iar la anul se va aloca o sumă similară, ce se va adăuga celei destinată persoanelor care şi-au pierdut bunurile în fostele provincii Basarabia şi Cadrilater, circa 325 milioane de lei. „Ajungem la această sumă uriaşă datorită faptului că ani de zile nu s-a plătit nimic”, susţine şeful ANRP.
Băeşu a ţinut să-şi „injecteze” indirect adversarii politici, făcând referiri la Legea 247/2005. „Este cea mai proastă lege făcută în România, literatură de sertar cu soluţii la cheie” pentru cei care urmăresc să pună mâna pe proprietăţi.
Propune o Nana pe judeţ
Acelaşi Băeşu se arată combativ, promovându-şi instituţia pe care o conduce şi, implicit, promovându-se pe sine: „ANRP a sesizat până acum parchete şi a cerut instanţelor de judecată anularea unor titluri de judecată emise pe suprafeţe de mii de hectare. Cel puţin din anul 2012 – 2013, noi am devenit un factor activ în a recupera pentru Statul Român ce am constatat că s-a dat greşit. Din nefericire, suntem în situaţia să constatăm greşeli făcute în administraţie, dar vedem şi soluţii vădit greşite ale instanţelor. Părerea mea este că Nana este fiecare judeţ din România. Fiecare judeţ trebuie să aibă o Nana mai mică sau mai mare”.
L-am întrebat pe Băeşu dacă ia în calcul reanalizarea deciziei comisiei naţionale pentru retrocedări, din structura ANRP, care în 2012 a decis retrocedarea fostei Policlinici Mari către Ordinul catolic mizericordian, aflată acum pe rolul instanţelor. Băeşu a ezitat, precizând că nu cunoaşte speţa.
Spunând că acum Guvernul Ponta nu se poate opune retrocedărilor, după ce „alţii” au decis restituirea in integrum, şeful ANRP laudă Legea 165/2013, dată de Guvernul actual pentru a finaliza procesul restituirii proprietăţilor. Băeşu subliniază că pe noua lege evaluarea se face după grila notarilor. „Procedura este simplă, transparentă, prin consultarea site-ului toată lumea poate să anticipeze când îi vine timpul ca dosarul să fie rezolvat”. În schimb, legea precedentă dădea posibilitatea unor evaluări ce au umflat artificial proprietăţile, crede Băeşu, şi astfel „oamenii nu mai vroiau terenuri, ci vroiau bani. Pentru că era foarte simplu să te înţelegi cu evaluatorul, să îţi evalueze la o sumă foarte mare şi să îţi iei banii”.
Prefectul şi primarii, lăudaţi
În altă ordine de idei, şeful ANRP a ţinut să-l felicite pe prefectul de Bihor, Claudiu Pop şi pe primarii bihoreni pentru faptul că în judeţul nostru s-a finalizat inventarierea terenurilor: „Îl felicit pe prefectul Pop, pentrut că Bihorul este unul dintre judeţele, nu foarte multe din România, şase la număr, în care procesul de inventariere s-a încheiat. Toţi primarii dumneavoastră, şi dumnealor merită felicitaţi, deoarece au înţeles că această inventariere este cea mai bună cale de a face linişte într-un domeniu care a fost terenul unor fapte de corupţie”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!