Risc la cutremur: în Bihor, aproximativ jumătate dintre spitale și doar 46 din 1110 clădiri de școli au fost evaluate pentru risc seismic

 

[eadvert]

FOTO: OVI D. POP

Isteria și spaima cauzată de cutremure se sting încet, în mod normal ar trebui să urmeze analiza așezată, pe îndelete: care clădiri rezistă, care au nevoie de consolidare și care sunt în risc imediat. Oamenii cu răspundere din instituții s-au adunat la Prefectură pentru un prim raport, în urma căruia rămân destule semne de întrebare. Grija oficialilor sunt strict clădirile publice. Cele aproximativ 70.000 de apartamente din Oradea, blocurile vechi sau noi din oraș, nu intră în nicio analiză a riscului, deși e evident că un cutremur serios ar produce efecte devastatoare mai degrabă în cartierele unui oraș.

La Județean, doar cele mai noi

O analiză făcută de autoritățile din județ, arată că doar o parte din spitalele și școlile din Bihor au fost încadrate în risc seismic, până la această oră.
Astfel, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, doar Staționar 1 și 2 au fost expertizate și încadrate în grad de risc 3. Este vorba despre spitalul de pe Gheorghe Doja și fostul Spital Municipal, de pe strada Corneliu Coposu. Tot în grad 3 de risc se află și Spitalul de Psihiatrie din Nucet. În grad 4 de risc se află spitalele din Ștei, Salonta și Marghita.

„Câteva spitale care nu sunt expertizate la această oră sunt: spitalele din Beiu, Aleșd, Spitalul de Recuperare din Băile Felix și Staționar 3 și 4 din cadrul Spitalului Județean (n.red. Maternitatea și spitalul de pe strada Republicii din Oradea)”, a precizat prefectul Dumitru Țiplea. El a adăugat că Direcția de Sănătate Publică va dispune începerea expetizării tehnice pentru toate spitalele neîncadrate în risc seimic.

46 din 1110 de clădiri ale școlilor

În privința școlilor, din cele 1110 de clădiri din județul Bihor, doar 46 au fost expertizate tehnic. „Toate clădirile unităților de învățământ expertizate din județul Bihor au fost încadrate în risc seisimic 3 și 4”, dă asigurări inspectorul general Horea Abrudan.

El a precizat că peste 83% dintre clădirile care adăpostesc untiăți de învățământ au fost reabilitate, sunt în proces de reabilitare sau parțial reabilitate, ca o scuză la faptul că foarte puține imobile au fost expertizate din punct de vedere tehnic. 194 de clădiri nu sunt expertizate și nici nu au fost reabilitate. „Asta nu înseamnă că sunt într-o situație proastă în mod deosebit”, dă asigurări sursa citată.

Locuințele nu sunt expertizate

Nu există nicio autoritate care să aibă o evidență a clădirilor de locuințe cu probleme. Potrivit lui Simion Borș, inspector șef în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții Bihor (ISC), încadrările în clase de risc seismic sunt făcute în baza unei expertize tehnice, realizate de experți autorizați de Ministerul Dezvoltării. Expertizele trebuie făcute de proprietarii clădirilor. Acesta subliniază faptul că toți factorii implicați în construcția imobilelor sunt responsabili de starea tehnică a clădirii, începând de la proiectanți și executanți, până la proprietari.

„Vrem să vă asigurăm că Inspectoratul de Stat, prin controlul exercitat ca parte a sistemului calității, depune toate eforturile necesare pentru menținerea nivelului ridicat de calitate, atât la intreținerea construcțiilor existente, cât și la construcțiile noi. Pentru că amândouă trebuie să respecte rigorile calității și să îndeplinească cerințele fundamentale”, a explicat Borș.
El subliniază că „există norme specifice pentru a asigura proiectarea de calitatea a construcțiilor, care se actualizează în permanentă”. „În urmă cu aproximativ 10 ani a fost crescută (n.red. calitatea construcțiilor), la nivel național, gradul de protecție la risc seisimic, cu un sfert”, a spus Simion Borș.

Risc scăzut de cutremur

Județul Bihor este împărțit într-o microzonare seismică, potrivit inspectorului șef al ISU Crișana, Sorin Caba.

„De la limita de Nord a județului, până în zona Sălard – Tăutelec, zona mediană delimitată de Nojorid și Aleșd și zona de sud. Plecând de la nord la sud, scade riscul seimic. Zona de nord este cea mai apropiată de o zonă seismică din afara țării noastre, din zona țărilor Ungaria și Slovacia. Suntem depărtați de zonele seimisice recunoscute la nivel national”, a explicat Sorin Caba. Cu toate acestea, el a recunoscut că riscul nu este exclus. „Natura în sine este vie și se tranformă în timp. (…) Lucrurile se vor modiica probabil și este evident că se modifică în urma evenimentelor care se întâmplă. În momentul de față, fiecare zonă este încadrată în funcție de istoric. Așa că, dacă în ultimii 100 de ani nu au fost evenimente, zona este considerată una fără risc major, dar dacă lucrurile se întîmplă, specialiștii revin și refac încadrarea zonei”, a spus inspectorul șef al ISU Crișana. „E doar o chestiune de timp când va veni acest cutremur, nu dacă va veni”, crede șeful ISC Bihor, care a adăugat că „se construiește mult, dar se construiește bine în Bihor”.
„Noi nu suntem într-o de risc ridicat, dar am discutat cu colegii din Dolj care mi-au spus că zona în care s-a produs cutremulur era încadrată în zona de risc 0,12”. În Bihor, cele trei microzone seismice sunt încadrate în zonele de risc: 0,2 în Nord, 0,12 zona mediană și 0,08 în Sud. Jb – G.A.

Avertizare pentru România

„O repetare a cutremurului din 1977 ar fi devastatoare, pentru că mai mult de 75% din populaţie (65% din populaţia din mediul urban) se află în zone cu un risc seismic ridicat, la fel ca şi 45% din serviciile critice de transport, energie, aprovizionare cu apă şi comunicaţii. Mai mult, 60 -75% din activele fixe ale României, care au o contribuţie de 70-80% la Produsul Intern Brut, sunt amplasate în zone seismice. Cercetătorii şi inginerii estimează că o repetare a cutremurului din 1977 ar putea provoca pagube economice de ordinul zecilor de miliarde de euro, mai multe mii de răniţi şi posibil sute de mii de persoane fără locuinţă. România este una dintre ţările cele mai expuse riscului de cutremur din Uniunea Europeană, cu sute de vieţi pierdute şi zeci de mii de clădiri avariate în cutremure în ultimii 200 de ani. În fiecare din ultimele cinci secole au fost, în medie, două cutremure cu magnitudinea mai mare de 7 şi cinci cutremure după anul 1802 cu magnitudinea de peste 7,5”, a declarat pentru Agerpres Allana Simpson, coordonator regional pentru gestionarea riscului de dezastre în Europa şi Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale.

Ea a mai spus că se preconizează că daunele produse clădirilor publice şi infrastructurii ar putea fi considerabile şi ar putea fi resimţite în întreaga ţară.

Lista unităților de învățământ expertizate

Colegiul Național „Iosif Vulcan” Oradea – grad 3
Colegiul Național „Teodor Neș” Salonta – grad 3
Creșa Castelul Poveștior „Mesevar” Borș – grad 4
Grădinița cu program normal și program prelungit „Joyful Learning” Oradea – grad 4
Grădinița cu program prelungit „Orsolya” Oradea – grad 4
Liceul Tehnologic Agroindustrial „Tamasi Aron” Borș – grad 4
Liceul Tehnologic nr.1 Suplacu de Barcău – grad 3
Liceul Teoretic „Ady Endre” Oradea – grad 3
Școala Gimnazială „Kazinczy Ferenc” Șimian – grad 4
Școala Gimnazială „Szalardi Janos” Sălard – grad 3 și grad 4
Școala Gimnazială nr. 1 Căbești – grad 4
Școala Gimnazială nr.1 Diosig – grad 4
Școala Primară „Aranykapu” Valea lui Mihai – grad 3

Primăria Oradea nu are o situație a clădirilor

Potrivit HCL 294/2012, privind aprobarea Planului de analiză și Acoperirea Riscurilor al Municipiului Oradea, primăria avea în evidență următoarele clădiri la care s-a făcut expertiză tehnică și încadrare în grad de risc seismic: Palatul de Justiţie (grad 2), Primăria Municipiului Oradea (grad 3), Parchetul jud. Bihor (grad 3), Hotel Parc (grad 1), Muzeul Țării Crișurilor (grad 3), Biblioteca Județeană Gheorghe Șincai (grad 3), Biserica cu Lună (grad3). Jurnal bihorean a cerut Primăriei Oradea o listă actualizată cu încadrările în grad de risc seismic. „Având în vedere că Primăria Oradea, prin Instituția Arhitect Șef, este o autoritate de autorizare, și nu de proiectare, aceasta nu deține o evidență a clădirilor încadrate în clase de risc seismic și nici planuri pentru consolidarea unor astfel de clădiri”, a fost răspunsul instituției.