Dedicat, exigent dar în acelaşi timp prieten, a ştiut să îşi atragă elevii spre orele de limba română cu glume, cu o carte de aventuri, cu un joc, la schimb cu învăţătura şi lectura. Nume de referinţă în panoplia dascălilor cu D mare, a rămas conectat de colegiu şi de elevii săi chiar şi după pensionare, fiindu-le alături cu sfaturi, cu idei, cu o vorbă de duh.

Gojdist timp de o jumătate de veac, profesorul Dorel Tifor şi-a petrecut 54 de ani de viață în Liceul „Emanuil Gojdu”- ulterior colegiu, ca elev începând din 1955, ca profesor de limba și literatura română în perioada 1965-2009 și la finalul carierei didactice ca director al colegiului între anii 2001-2007. În anul 2019, la propunerea primarului de atunci Ilie Bolojan, şi el fost gojdist, i s-a acordat profesorului Dorel Tifor titlul de cetățean de onoare al municipiului Oradea. Momentul a avut loc în cadrul şedinţei solemne a Consiliului Local Oradea cu ocazia zilei oraşului. „Este un semn de respect pentru cariera sa de aproape cinci decenii la Colegiul Național «Emanuil Gojdu», liceu reprezentativ al învățământului bihorean și național, care a intrat anul acesta în rândul liceelor centenare din România”, a fost motivaţia lui Ilie Bolojan.

Cu ocazia centenarului Colegiul Național Emanuil Gojdu, într-un interviu acordat profesoarei Liana Bondici, profesorul Dorel Tifor a mărturisit că după atâţia ani a rămas cu mulţumirea sufletească, cel mai important lucru care rămâne în parcursul unui dascăl. „Mulțumirea sufletească, că nu a fost totul în zadar sau în gol, că ai rămas în memoria lor. S-a dus o viață în școală, dar eu sunt mulțumit, împlinit. Sunt curios, la nivel de țară, câți inși au mai trăit într-o singură școală atâta timp?”, spunea atunci profesorul.

N-a trăit o jumătate de secol doar în şcoală ci şi în mintea şi sufletul atâtor generaţii de elevi care au avut privilegiul să îl aibă ca profesor de limba română. Drum lin spre stele, dascăl drag!

Omagiu profesorului Dorel Tifor

INTERVIU | Profesorul de limba şi literatura română, Dorel Tifor: „Mulțumirea sufletească e ceea ce rămâne din drumul nostru de dascăl”

[eadvert]