Inspectorii Primăriei bântuie şcolile şi liceele pentru a le verifica situaţia veniturilor proprii. Regula locală este că 30% din aceşti bani trebuie să meargă la bugetul local, pentru un fond comun folosit la plata utilităţilor. Bănuiala Municipalităţii este că unele dintre acestea nu declară în întregime veniturile realizate din exploatarea patrimoniului şi, ca urmare, fentează şi la cotizaţia către Primărie.
„Există cantinele, sălile de sport, ateliere şi alte spaţii care sunt închiriate în afara orelor de program şcolar. 30% din venitul astfel obţinut trebuie virat administraţiei locale. Unele fac asta, altele nu. Dorim un sistem unitar pentru toate şi un punct de vedere foarte clar despre cum se folosesc aceste surse”, a declarat viceprimarul Biro Rozalia.
Scump, prea scump
Ca şef peste finanţele locale, Eduard Florea propune o variantă şi mai strictă. „Administraţia Imobiliară Oradea să preia toate contractele de închiriere pe care le au şcolile şi să aprobe tarifele de închiriere. Regula cu 30% care funcţionează şi nu prea. Inchirierea de săli de sport, spre exemplu, nu cred că o declară vreunul”, spune economistul.
Conform acestuia, factura la utilităţile pentru şcoli ajunge la 11,5 – 12 milioane de lei pe an, ceea ce înseamnă 5% din bugetul de venituri al oraşului faţă de vreo 2 milioane de lei, veniturile declarate de unităţile şcolare din închirieri.
„Am pregătit programul de control şi monitorizare a activităţilor extraşcolare din unele unităţi de învăţământ pentru că considerăm că Municipalitatea plăteşte prea mulţi bani pe utilităţi”, susţine şi Cristian Beltechi, directorul AIO, adept şi el, al licitării transparente a spaţiilor care pot fi comerciale.
Arătat cu degetul în trecut pentru facturi nejustificat de mari pe perioada vacanţei, directorul Colegiului Tehnic Ruben Filimon susţine că unitatea pe care o păstoreşte nu are spaţii de închiriat. „Noi am mai avea nevoie de spaţiu, pentru că sunt clase care vin după-masa ca să aibă acces la laborator. Nu mai organizăm nunţi de un an pentru că nu erau rentabile. Trebuia deratizat după fiecare şi asta costa. În plus, din cauza zgomotului am avut reclamaţii de la vecini”, zice directorul.
Plătim!
Nu neagă că unitatea ar face bani din vânzarea produselor realizate în laboratoarele de cofetărie, spre exemplu. „Banii aceia sunt necesari pentru finanţarea laboratoarelor, pentru că nu primim bani pentru materiale”, explică Filimon. „Am avut odată o şcoală post liceală care a închiriat spaţii după-masa. Când am avut venituri proprii, 30% am dat la Primărie, susţine directorul.
Susţinător al verificărilor periodice este şi directorul Şcolii Generale Dacia. „Mi se par normale aceste controale câtă vreme noi gestionăm patrimoniul Primăriei. Au fost şi au verificat contractele – noi avem la chioşc şi la cantină şi plătim cei 30%. De restul banilor e nevoie în şcoală. Controalele acestea ţin de funcţia managerială a Primăriei”, spune Florian Hava, directorul Şcolii Dacia.
Citiți principiile noastre de moderare aici!