Ministerul Culturii a lansat cea de a XII-a sesiune de depunere a dosarelor de candidatură pentru obţinerea titlului de Tezaur Uman Viu 2024. Până în 20 martie se pot depune dosarele.

Titlul de Tezaur Uman Viu este titlul onorific ce poate fi conferit acelor persoane care sunt recunoscute de către comunitate drept păstrătoare, purtătoare, creatoare şi transmiţătoare de elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate. Titlul de Tezaur Uman Viu este viager, personal şi netransmisibil şi se acordă de către Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (CNSPCI). Regulamentul de acordare a titlului de Tezaur Uman Viu a fost aprobat prin OMC nr. 2548/02.02.2024 .

[eadvert]

De anul acesta, acest titlul vine la pachet cu o indemnizaţie de merit, instituită prin Legea nr 118/2002. Cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit este egal cu o sumă ce reprezintă de 3 ori valoarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată şi este neimpozabil, conform Legii nr. 118 din 15 martie 2002. Suma necesară pentru achitarea indemnizaţiilor de merit se suportă de la bugetul de stat.

Dosarul lui Chişe Florian, în lucru

Centrul de Cultură al Judeţului Bihor pregăteşte dosarul de candidatură pentru titlul de Tezaur Uman Viu pentru judeţul Bihor. Conform regulamentului de acordare a titlului, în momentul depunerii dosarului, candidatul trebuie să aibă o experiență de minim 25 de ani în domeniu.

Adrian Apan ne-a informat că se află în lucru dosarul pentru Chişe Florian, pălincarul din Tulca.

Prima pălincă din România certificată de OSIM a fost preparată în Bihor de Chişe Florian. Este vorba despre pălinca Trămuţa, care din 2002 este recunoscută ca brand românesc. Produsă în cazane vechi de peste o sută de ani dintr-o reţetă secretă, băutura 100% naturală a fost apreciată la zeci de târguri şi concursuri naţionale şi internaţionale.

Pălinca a fost botezată Trămuţa după porecla familiei din sat, „A Tramii”. Florian Chişe primit numeroase premii şi diplome şi are cinci tipuri de palincă atestată: de gutui, mere, pere, caise şi de prune. Nu are adaos de zahăr, iar fructele sunt adunate din propria livadă şi din sat. Pălincarul îl ajuta pe tatăl său încă de când era copil, iar în urmă cu mai bine de 17 ani a preluat afacerea.

„Aici am fost la Bruxelles cu G.A.L (n.r.- Grup de Acţiune Locală) Crişana pentru promovarea produselor tradiţionale bihorene de ziua de mărţişor am fost acolo şi am primit această plachetă. Am participat la târgul Grunne Woche de la Berlin, unde am fost de trei ori. Am fost la Bruxelles, am luat locul I de două ori în Ungaria, Bulgaria, Croaţia, Paris. Deci am umblat în toată Europa”, spune Florian Chişe.

Dosarul de candidatură

Centrul de Cultură Bihor mai are în analiză o solicitare pentru a fi propus sculptorul în piatră Rădac Traian din Vaşcău. Meşterul e cunoscut pentru monumentele funerare pe care le creează. Adrian Apan spune că urmează să se stabilească dacă se regăsesc elementele de patrimoniu în ceea ce sculptorul creează.

În afară de Centerele de Cultură, oricine poate să facă propuneri, chiar şi în nume propriu. Aceste propuneri se pot face şi prin primării, parohii, sau instituții și entități ce desfășoară activitate în domeniul patrimoniului cultural imaterial.

La dosar trebuie să figureze, printre altele: recomandarea din partea comunităţii, un referat întocmit de către un specialist în domeniile patrimoniului cultural imaterial pentru care se depune candidatura, notă biografică conforma Anexei 1 din regulament, documente/materiale (fotografii, CD-uri, DVD-uri, link-uri, materiale vizuale pe suport digital sau fotografic etc.) care să demonstreze activitatea persoanei candidate la titlu, declaraţie pe proprie răspundere a candidatului privind veridicitatea informațiilor cuprinse în Nota biografică conform Anexei 2, declaraţie pe proprie răspundere a persoanei/instituției deponente privind veridicitatea informațiilor cuprinse în dosarul de candidatură.

Persoanele ale căror dosare de candidatură au fost respinse într-o sesiune a Programului Tezaure Umane Vii, por relua procedura numai după o perioadă de cinci ani de la respectiva sesiune. Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial poate acorda anual un număr de maximum 15 titluri. Adrian Apan spune că în cazul în care se depun mai mult de 15 dosare din ţară, nu se cunosc criteriile de departajare. În momentul în care un dosar este respins, comisia nu oferă motivele pentru care a fost respins.

Petiţie pentru profesorul Sanislav

Jurnalistul şi universitarul Florin Budea a iniţiat în această lună o petiţie intitulată „Profesorul Sanislav – un «tezaur uman viu»”.

„Dragi prieteni, am inițiat această campanie în scopul de a susține, cu semnăturile noastre, inițiativa privind acordarea titlului de «tezaur uman viu» d-lui profesor Alexandru Sanislav. Am convingerea și speranța că, toți aceia care ați asistat vreodată la prezentările domnului Profesor, făcute la Alunu, în școli, facultăți, la cererea unor organizații civice, sau aceia care ați avut bucuria de a-l asculta colindând, veți susține acest demers. Alexandru Sanislav merită acest titlul pentru tot ceeea ce a făcut în scopul păstrării și cunoașterii tradițiilor autentice. Vă rog, semnați și dați mai departe textul acestei petiții. Să facem, împreună, o faptă bună!”, este îndemnul lui Florin Budea în argumentarea petiţiei care a fost semnată până la redactarea acestui material de 49 de persoane.

Profesorul Alexandru Sanislav, fost cadru didactic al Liceului Teoretic „Onisifor Ghibu”, este cunoscut pentru lecţiile despre tradiţii ţinute în cătulul Alunul din Munţii Apuseni, pentru tabăra etnografică din cadrul proiectului „Semnele cerului”, finanţat de Fundaţia Comunitară Oradea. Participanţii au învăţat să confecţioneze ii sau bâte ciobăneşti, au învăţat despre simbolurile tradiţionale şi de cum să recunoşti autenticul.

Profesorul are şi o colecţie de obiecte populare adunată în câteva decenii, pe care o prezintă nu doar românilor interesaţi de tradiţii dar şi străinilor care îi trec pragul, şi care are ca punct de plecare un schimb de experienţă la Altamura, în Italia, unde a aflat despre o populaţie de colonişti care s-a stabilit în acele locuri venind dinspre Dunăre în urmă cu 7.500 de ani. A început să se documenteze, a parcurs cartea lui Virgil Vasilescu, „Semnele cerului. Cultură şi civilizaţie carpatică”, dar şi alte studii, devenind interesat mai ales de simbolistică. De la semnul crucii, la romburi, spirale, meandre, de la stâlpii porţilor la costumul popular, sacralitatea e prezentă.

„Dintre obiectele înscrise cu simboluri sacre, de departe întâietatea o deţine ia din costumul de sărbătoare. Romburi, coloane de romburi, spirale rotunde, spirale în unghiuri, V-uri, S-uri, W-uri, în combinaţii de o mare varietate şi frumuseţe fac faima acestui obiect de îmbrăcăminte”, scria într-un articol pentru Photo Magazine profesorul Sanislav.

Eveniment on-line, pe Zoom

Ministerul Culturii a iniţiat, alături de Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, un eveniment on-line în data de 28 februarie, de la ora 10:00, prin intermediul platformei Zoom Meeting. Evenimentul are ca scop diseminarea informațiilor referitoare la regulamentul programului și întocmirea dosarelor de candidatură în vederea obținerii titlului, precum și crearea unui cadru de dezbateri în ceea ce privește activitățile de promovare și monitorizare după obținerea prestigiosului titlu. În cadrul evenimentului, dr. Virgil-Ștefan Nițulescu, președinte al Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, va vorbi despre protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial.

În perioada 4 aprilie – 31 mai va avea loc evaluarea dosarelor de candidatură de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial iar în 17 iunie se vor publica rezultatele finale pe site-ul Ministerului Culturii.