Se vede implicarea privatului care, unde pune banul, pune și interesul. Zone precum intersecția Decebal cu Dacia, Oneștilor cu Barcăului, Republicii colț cu Magheru sau Meiului ies în evidență imediat, rondourile bogate amenajare cu plante perene și gazonul tuns uniform fură ochii trecătorilor de la peisajul prăfuit din jur.

[eadvert]

Într-un oraș ca Oradea, în care implicarea civică mai degrabă excepția, și nu regula, am vrut să aflăm direct de la sursă motivele pentru aceste contribuții în beneficiul tuturor. La întrebarea de ce s-au implicat privații și de ce continuă să investească, ne-au răspuns mai multe firme sau ONG-uri.

Nidec, spre exemplu, are în administrare spațiul din sensul giratoriu Dacia – Decebal încă din 2015. Investiția inițială a fost în jur de 25.000 euro, sumă care acoperă designul, sistemul de irigare, jardinierele, plantele și gazonul. Costul anual de întreținere ajunge la 6.000 euro, ne-a transmis Carmen Mihat, Facility Manager Nidec Oradea.

 

„Zona verde situată la rondul de la intersecția străzilor Dacia – Decebal simbolizează angajamentul nostru față de sustenabilitate și rolul Nidec în promovarea unui viitor mai verde. Ne mândrim cu crearea unei atmosfere pozitive – un spațiu bine întreținut, adăugând o notă naturală peisajului urban, îmbunătățind aspectul vizual pentru angajați, vizitatori și trecători. Mai mult, zona verde contribuie la reducerea efectului de insulă de căldură urbană, o problemă frecventă în marile orașe”, transmite reprezentanta firmei, cu precizarea că va continua parteneriatul cu municipalitatea.

Qubiz a luat „în gestiune” scuarurile de pe Magheru și din Parcul Traian, din primăvara lui 2021, și a continuat implicarea până acum.

„Am ales să plantăm specii care sunt native sau naturalizate în partea asta de lume pentru că nu necesita lucrări intensive de mentenanță și pentru a economisi resursele naturale. Ideea unui scuar verde sau a unei grădini este să-ți dea, nu să-ți ia. Așadar costurile cu întreținerea nu sunt mari”, ne-a transmis compania, prin Darius Tulbure, marketing manager.

El zice că Qubiz se implică în acțiuni de responsabilitate socială de când există ca firmă, din 2008. Primele contribuții au fost în domenii legate de sport și sănătate, educație și asistență socială.

„Așa că am zis de ce să nu fim și „verzi”? Adevărul e că ne iubim orașul, doar e orașul natal al firmei, și ne dorim să fie cât mai înfloritor, la propriu și la figurat”, e mesajul său.

Parcul Libertății, „caz clasic” de implicare

Amenajarea spațiilor verzi din centrul Oradiei, din zona Podului „Intelectualilor” a o poveste mai veche de voluntariat orădean. Orădenii mai au încă amintirea „lanului” multicolor de lalele plantate de florarul Sabău, mutat între timp, din oraș și din țară.

Spațiul a fost luat în administrare de Fundația Comunitară Oradea și, chiar dacă lalele nu s-au păstrat, locul oferă în continuare o atmosferă plăcută pentru plimbare și activități în aer liber.

De ce s-au băgat cei de la ONG în povestea asta? „Pentru că ne pasă de orașul în care locuim și pentru că credem că o primărie / instituție / ce-o fi, nici nu le poate face pe toate, nici nu are de ce. Sau, oricum, nu așa cum ne-am fi dorit noi, din lipsă de specialiști sau din alte cauze, fără să ne intereseze care. În acest caz al parcului, am venit cu peisagiști și am făcut o treabă profi. Niciodată, vreo administrație nu ar fi investit în amenajarea acestui parc suma necesară și pe care am investit-o noi”, ne-a transmis organizația, prin liderul Cătălin Popa.

Lucrările de amenajare din parc au fost finanțate de Lidl, prin Fondul pentru un viitor mai bun în comunități, organizația a primit sprijin și de la Eco Bihor, Agrisorg si Nickolson, pepiniera din Santăul Mic.

„Replantările din acest an au fost făcute tot printr-o finanțare Lidl, acelasi Fond. Voluntarii au fost fie cei ai FCO, fie de la firme partenere: Decitex RO, Celestica Romania, Hella Romania”, precizează Popa.

Spre deosebire de alte scuaruri, încadrate de șosele deci mai greu accesibile pietonilor, Parcul Libertății e în imediata proximitate a trecătorilor, ceea ce expune rondourile de flori la furtișaguri sau distrugeri. Voluntarii organizației au aflat, astfel, și „câte flori se pot fura dintr-un parc”, după o centralizare din această primăvară: „Pe lângă varza ornamentală (brassica), 120 bucăți, au mai fost furate: bellis (vreo 60 buc), lalele (vreo 300), narcise duble (peste 240), hortensii (6 buc). Din florile din zona dedicată doamnei Marossy au fost furate cam 30% din plante (100% din bellis de lângă alee, peste 50% din anemone etc)”.

Spații verzi amenajate sau „haiducite”

Cătălin Popa spune că ar vrea să vadă și la Oradea un obicei încetățenit prin alte comunități urbane din Europa. În unele zone insalubre din lume există obiceiul, pentru unii cetățeni, să se plimbe în perioadele de primăvară – toamnă cu câte-un pumn de semințe diverse, relativ adaptate zonei respective: floarea soarelui, flori de câmp, gazon și să împrăștie așa, aiurea, lăsând apoi natura să-și facă treaba. În sezoanele următoare, zonele respective devin atrăgătoare estetic, explică el.

„Ne-ar plăcea să transformăm în astfel de zone, amenajate sau haiducite, toate locurile virane de sub balcoanele sau din cartierele orădene, acele locuri pe care falnicii și mândrii proprietari din zonă așteaptă să le vadă înfrumusețate de comunitate, de administrație, pe bani publici, dacă nu li le lasă lor, gratis, ca locuri de parcare în glod.

Doar că, dincolo de aplauze, orădeanul nu are punga atât de deschisă pe cat ne-am fi așteptat”, transmite ONG-istul.

Inițiativa parteneriatelor dintre administrația locală și firmele private datează de pe vremea fostului primar Ilie Bolojan, cu continuitate în mandatul primarului Birta. Recent, Primăria Oradea a adresat o nouă invitație privaților la implicare socială de acest fel.

Beneficiile celor care aleg să se implice sunt strict de imagine, în privința parteneriatului cu municipalitatea, ne-a informat Adina Popa, adjunct responsabil cu spații verzi în Direcția Tehnică din primărie.

„În baza acordului de colaborare încheiat între părți, persoana fizică sau persoana juridică oferă servicii de amenajare și întreținere a zonei verzi. Agenții economici o fac, de regulă, prin intermediul prestatorilor de servicii de grădinărit/peisagistică, iar Primăria Municipiului Oradea le dă dreptul de a amplasa pe terenul ce face obiectul acordului, un număr de maxim 4 panouri informative, prin care sunt furnizate informații cu privire la persoana fizică/juridică ce are în întreținere zona verde, fără plata taxelor aferente”, ne-a transmis ea.

Alte spații verzi de o calitate notabilă sunt gestionate pe banii celor de la Smartware – cel din Oneștilor cu Barcăului, Qbiz – cel de pe Dacia cu Magheru, sau Aquaplant – pe Dacia. Căluțul de pe Dacia, amenajare plătită de Master Garden, a devenit deja emblematic pentru acest loc.

În Nufărul, biserica Tabor și-a asumat amenajarea spațiului de pe strada Meiului 4, cu rezultate notabile, a spațiului pe domeniul public.

Majoritatea covârșitoare a scuarurilor amenajate de privați sunt net superioare celor ale municipalității, atât estetic dar mai ales din punctul de vedere al interesului pentru întreținere. Abia recent a devenit notabilă schimbare de optică din partea municipalității, în sensul amenajării de spații publice cu plante perene, în detrimentul clasicelor panseluțe.