După concertul de mare succes din 21 martie în cadrul Festivalului Primăverii, Filarmonica de Stat Oradea îi are din nou ca oaspeţi pe maeştri Tiberiu Soare şi Răzvan Suma. Împreună cu directorul artistic al Filarmonicii, Vasile Foica, au pus la cale pentru joi seara un program francez prin prisma compozitorilor Camille Saint-Saëns şi Maurice Ravel.

Dintre cele 16 opere compuse de Saint-Saëns, opera Samson şi Dalila a rămas singura cunoscută şi cântată. Fragmentul orchestral de balet Bacchanale face parte din actul III al operei şi este un dans energic, reprezentând momentul în care se sărbătoreşte înfrângerea lui Samson.

Programul va continua cu Concertul pentru violoncel și orchestră în la minor, op. 33 de Saint-Saëns, care datează din 1872 şi a fost dedicat violoncelistului Auguste Tolbecque, premiera având loc în interpretarea acestuia în 1873, la Paris. „Rupând cu tradiţia formatului clasic în trei părţi a concertului instrumental, oarecum influenţat probabil şi de modelul tematic ciclic al lui Liszt, Saint-Saëns a conceput întreaga lucrare într-o singură parte, dar totuşi se pot distinge cele trei segmente datorită caracterelor contrastante care apar pe parcurs”, a explicat Vasile Foica.

Invitatul acestui concert, violoncelistul Răzvan Suma, mărturiseşte că revenirea la Filarmonica din Oradea este plăcută de fiecare dată, Oradea fiind oraşul copilăriei sale la bunici. Cât despre Concertul de violoncel spune că este un concert multi tematic. „Nu numai că aduce foarte multe teme, dar diversitatea lor este extraordinară, trecându-te dintr-o stare în alta. Este fascinant şi pentru interpret, dar şi pentru ascultători. Sunt convins că alegerea acestui repertoriu atât de bine făcută este un magnet pentru public. Am pregătit nu întâmplător şi un bis, dacă va fi cazul, cu o istorie. Este vorba despre un Capriciu scris de Mikhail Bukinik, o încercare pentru orice violoncelist. Acest Mikhail Bukinik a fost la premieră, în Paris, când s-a cântat premiera acestui concert de Saint-Saëns. Deci, tematic am ales şi acest bis”, spune Răzvan Suma.

În a doua parte a concertului se va interpreta suita a II-a Daphnis și Chloé de Maurice Ravel, care conţine paginile orchestrale mai reprezentative din lucrarea scenică cu acelaşi titlu. Ravel a extras două suite din balet. Suita a II-a, care se va cânta în acest program, conţine părţile: Zorii zilei, Pantomima şi Dans general. Baletul are la bază tema romanului pastoral al scriitorului grec Longus, despre idila celor doi tineri inocenţi, care îşi trăiesc iubirea în mijlocul naturii. Lucrarea a fost realizată pentru vestita trupă a lui Sergei Diaghilev, balet pe care acesta l-a prezentat cu foarte mare succes la Paris, în 1912.
Seara simfonică se va încheia cu Boleroul, cea mai cunoscută lucrare scrisă de Ravel. Premiera lucrării a avut loc în 1928 la opera din Paris şi a fost însoţită de o coregrafie realizată de dansatoarea rusă Ida Rubinstein. Lucrarea a devenit însă celebră pe plan mondial datorită dirijorului italian Arturo Toscanini, care în anul următor a realizat premiera în Statele Unite, cu filarmonica din New York.

Dirijorul Tiberiu Soare spune despre programul serii că este un program foarte bine făcut, un program cu care te poţi duce liniştit la orice mare filarmonică din lume, un program de elită, în alcătuirea muzicală a pieselor echilibrul fiind perfect între lucrările lui Saint-Saëns şi Ravel. „Bacchanale, după cum vine şi numele, etimologic vorbind, este un dans extatic, un dans care invită la pierdere de sine. Iar finalul dansului este un adevărat vârtej. Sunt resimţite unele influenţe orientale, dar termenul de Bacchanale vine totuşi de la tragicii antici greci şi însemna dans-muzică-poezie ce însoţeau procesiunile orgiastice dedicate zeului Dionisos. De asemenea, dacă ne gândim la suita Daphnis și Chloé de Ravel, acolo există în partea a doua suitei, în Pantomima, o poveste exact despre Dionisos, mai precis depre felul în care acesta a inventat sirinxul, sau cum îi spunem astăzi – naiul, un instrument de suflat înrudit cu flautul. Dionisos, respins de nimfa Sirinx, smulge nişte tije de trestie şi începe să cânte o arie languroasă. Este unul din cele mai celebre solouri de flaut din literatura simfonică. Aşadar avem două piese aflate sub semnul orgiastic dionisiac de primăvară”, explică maestrul Soare.

Despre ultima piesă din program, Boleroul de Ravel, dirijorul spune că este o piesă care se adresează senzualităţii, nu neapărat dintr-un punct de vedere trivial, ci al simţurilor. „Este o piesă care nu face neaparat apel la raţiunea ascultătorului cât îl invită pe acesta să renunţe la raţiune şi să se lase pradă simţurilor. Boleroul se bazează foarte mult pe repetitivitate. Este ca şi cum ai repeta o mantră până ajungi să intri într-un alt fel de sens, intransmisibil prin cuvinte, al muzicii respective din partitură. S-ar putea să credem că Boleroul este un fel de învârtire în cerc, pentru că se tot repetă aceste teme. Dar mica mea teorie este că e de fapt o spirală care ajunge la un punct culminant. Şi acela este singurul punct în care compozitorul schimbă tonalitatea, modulează, schimbă culoarea în care se petrec toate aceste succesiuni ale acestei teme”, a încheiat Tiberiu Soare.

Suita Daphnis și Chloé de Maurice Ravel va fi interpretată în varianta cu cor, cu concursul Corului Filarmonicii, avându-l ca dirijor pe Lászlóffy Zsolt.