Evenimentul s-a bucurat de success, sălile muzeului fiind neîncăpătoare la deschiderea la care au participat reprezentanți ai Episcopiei Romano-Catolice, colecționarii care au contribuit la realizarea muzeului, fostul ministru al Sănătății Cseke Attila, șeful CJ Bihor Pasztor Sandor și viceprimarul Mircea Mălan. Muzeul ne introduce în practica farmaceutică de acum 250 de ani.

Mobilierul clasicist al officinei e realizat de tâmplarul ordinului Franciscus Heinricher. Ceasul de perete a fost dăruit din partea mănăstirii vieneze a ordinului și e datat 1768 și integrat ulterior în mobilier. Decorul interior al officinei e inspirat de mitologia greco-romană. Pictura murală o are în centru pe Hygeia, zeitate a curățeniei și sănătății. Ea ține în mână floarea zeilor-trandafirul și e înconjurată de putti. Șapte busturi aurite înfățișează zeități și savanți antici și sunt elemente de seamă ale decorului officinei. Ele au fost procurate la mijlocul secolului XIX. Cea de-a doua sală a fost camera de locuit a călugărului apotecar, iar după naționalizare a fost receptură. Cea de-a treia sală a fost laborator și atelier farmaceutic.

„Istoria farmaciei Rodia își are începutul odată cu acela al fundării Spitalului Ordinului Călugărilor Mizericordien la Oradea”, spune Alexandru Pop în singurul studiu care există despre farmacia Rodia în acest moment, în Oradea. Aceasta a funcționat cu 250  de ani în urmă. Alexandru Pop spune că la sfârșitul secolului al XVIII-lea în Oradea funcționau patru farmacii: Crucea de Aur, Coroana de Aur, Rodia și Vulturul de Aur, dar nu este exclus să găsim date mai vechi despre farmaciile orădene dacă se vor studia documente din Austria, Ungaria, Italia ori Germania.

Prima farmacie din Oradea –Fortuna e întemeiată de Ordinul Iezuiților la 1747. În 1753, la sugestia canonicului Forgach Pal, mizericordienii încep să construiască pe un teren primit  în Olosig  un așezământ monahal, un spital și o farmacie, în spiritul întemeietorului ordinului Juan de Dios  care a construit primul azil de bolnavi în Granada în secolul XVI.

În ceea ce privește Farmacia Rodia, Alexandru Pop spune că Statutele Spitalului Ordinului Mizericordian îngrijitor de bolnavi  Oradea dau ca dată a înfiintării 1760, în timp ce cercetări recente indică anul 1770.Prima denumire a farmaciei e Farmacia Fraților Mizericordieni- Apatheca Fratum Misericordiae. Alexandru Pop spune că nu se cunosc împrejurările în care farmacia e denumită Ad pumum granati, adică Rodia, dar o găsim consemnată  de doctorul orașului Emeric Lonovic cu ocazia unei inspecții din 1829.Alexandru Pop spune că denumirea nu e întâmplătoare deoarece se pare că toate farmaciile ordinului , inclusiv cele din Timișoara și Satu Mare, purtau acest nume. Rodia, pumum granatum, granada în spaniolă, era emblema Ordinului Mizericordienilor, orașul Granada fiind chiar centrul ordinului. Pe emblemă găsim o rodie despicată căreia i se văd sâmburii deasupra căreia e o cruce și o stea. Rodia despicată e semnificația mistică a fecundității spirituale a semințelor închise în rotunjimea fructului ca perfecțiune divină, a puterii de vindecare divină.

La inaugurarea Muzeului farmaciei din Oradea, episcopul romano –catolic Bocskei Laszlo spune că ordinul înființat de Sfântul Ioan la 1562 deține aproximativ 400 de centre medicale în întreaga lume, dotate cu personal specializat  raportat la fiecare epocă. Episcopul spune că în documente apare faptul că medicilor și călugărilor mizericordieni le-a fost încredințată pentru prima dată îngrijirea bolnavilor pshihici, a celor contagioși, și că ei înființează primele spitale de campanie. „Pe frontispiciul acestor spitale scria: Să poruncească inima- ceea ce înseamnă că  actul medical e o carismă, o chemare, e mai mult decât o artă. De-altfel în una dintre sălile muzeului veți descoperi o icoană cu Sfântul Ioan  care îl înfățișează în timp ce îngrijește un muribund înconjurat de oameni. Asta arată că omul are mai întâi nevoie de apropiere umană. Apoi de medicamente. Mizericordienii au stăpânit cultura vindecării, fizice și pshihice. Această farmacie ne introduce în atmosfera unei epoci în care omul era important. Chiar dacă la început am fost sceptic că misiunea noastră e să facem acest muzeu, acum pot să spun că  sper că acesta să devină unul ca la carte, unul dintre ultimele gânduri ale doctorului Budahazi Istvan, cel care m-a convins să face acest muzeu, fiind acesta”.

Conceptul farmaciei este acela de a reda fidel practicile farmaceutice de odinioară, spune unul dintre curatorii muzeului Lakatos Attila. Asa cum a sublinia episcopul Bocskei Laszo , mobilierul e original, iar parteneri în acest proiect sunt Arhivele Naționale, care au pus la dispoziție jurnalul mizericordienilor, cel mai vechi registru al bolnavilor din Oradea și Muzeul Farmaciei din Cluj. Intenția episcopului este să poată aduce la Oradea cele mai vechi 30 de piese farmaceutice aflate la Muzeul Național de Istorie Transilvania. 200 de piese recuperate din istoria farmaciei Rodia, din pivnițe, alături de colecții particulare pot fi admirate acum în clădirea din strada Republicii nr. 33.

Prezent la eveniment, viceprimarul Mircea Mălan a mulțumit Episcopului Bocskei Laszlo, Episcopiei, pentru implicarea în restaurarea farmaciei, pentru faptul că de acum Oradea este mai bogată cu un punct de atracție turistică, cu un muzeu care vorbește despre trecutul nostru comun.Viceprimarul a promis că luna aceasta, Primăria Oradea va reabilta trotuarul din fața muzeului, deoarece proiectul ne obligă. Episcopul Bocskei Laszolo a ținut să precizeze că acum imobilul funcționează ca o colecție privată, dar că s-au făcut toate demersurile pentru a o introduce în circuitul turistic , pentru a fi considerată colecție publică.