În sala festivă a Liceului „Onisifor Ghibu” a avut loc, ieri, evenimentul final al proiectului „Semnele cerului”, început în urmă cu un an, finanţat de Fundaţia Comunitară prin Bursa Talentelor.

Organizatorii transmit că demersul a fost iniţiat de profesorul Alexandru Sanislav, „talonat de o elevă a Colegiului Naţional «Mihai Eminescu», Andreea Mălan”.

Profesori de limba română, arte plastice şi religie de la colegiile naţionale „Mihai Eminescu” şi „Emanuil Gojdu”, de la liceele teoretice „Aurel Lazăr” şi „Onisifor Ghibu” şi de la Colegiul Tehnic „Mihai Viteazul” au coordonat cercuri de etnografie, cu elevi pasionaţi de semne şi înscrisuri tradiţionale românești, pe care le-au transpus pe ii şi bâte românești, asemeni strămoşilor lor.

Moderatorul evenimentului a fost Ramona Novicov, cea care a salutat oficialităţile şi participanţii.

În numele finanţatorului, Cătălin Popa, directorul executiv al Fundaţiei Comunitare Oradea, a spus: „«Semnele cerului» a fost unul dintre proiectele pe care juriul le-a apreciat fără să aibă nici cea mai mică urmă de îndoială. Nu a fost doar finanţat, în el s-a investit. Voi aţi încercat şi aţi reuşit cu brio, prin acest proiect, să arătaţi importanţa Cosmosului – sunt ferm convins că dl. Sanislav v-a plimbat puţin prin această lume a Cosmosului. Ceea ce fac semnele cerului, şi semnele în general, este că înlătură o parte de magie, pentru a ne arăta în plenitudine ceea ce se ascunde dincolo. Semnul, simbolul, este ceea ce ne ţine împreună, este ceea ce creează o cale de dialog între lumi. Veţi reuşi, cu iile pe care le-aţi brodat şi bâtele pe care le veţi fi sculptat, să vă apropiaţi mai mult de esenţă. Îmi doresc să transmiteţi colegilor informaţia, semnele cu care aţi lucrat vă unesc, ne unesc, ne pot face să fim un cosmos, un corp care funcţionează organic”.

Profesorul Sanislav a intrat în scena evenimentului arătând multă cădură auditoriului tânăr. A mărturisit scepticismul de care a fost înconjurat începutul proiectului, când iniţiatorul a fost chestionat dacă crede că poate face aşa ceva cu „tinerii din ziua de azi”.

„Tinerii din ziua de azi – am auzit de foarte multe ori această expresie nenorocită, spusă de cei care au uitat că şi ei au fost tineri”, a spus artistul.

Acesta a insistat că proiectul nu a fost o simplă activitate de lucru manual, ci a fost mai mult un act de cunoaştere cu ramificaţii spre istorie, psihologie sau etnografie.

„În satul tradiţional, acesta era un lucru deosebit de imporant. În afară de suman şi cojoc toată îmbrăcămintea se confecţiona în casă, iar fetele se implicau total în asta. Pentru ele, ia era un fel de panou publicitar care transmitea: sunt frumoasă, sunt harnică, pricepută şi voi putea face îmbrăcăminte pentru tine şi copiii noştri”, a explicat iniţiatorul.

A plasat, apoi, interesul pentru proiectul „Semnele cerului” în contextul renaşterii interesului pentru tradiţie.

Citând din Alexandru Paleologu, care elogiază eleganţa nealterată a portului popular femeiesc,  profesorul Sanislav a ridicat propria sa dilemă:  „Cum de ceea ce făceau nişte femei analfabete de la ţară traversează secole, iar ceea ce fac marii designeri şi stilişti şcoliţi prin cele mai mari instituţii nu durează mai mult decât un an?”

În opinia sa, explicaţia e simplă: „Ceea ce au cusut străbunicile noastre nu sunt decoraţiuni, podoabe, sunt simboluri sacre ale unor credinţe şi religii străvechi, din neolitic şi paleolitic”. Cât despre modul în care acestea au ajuns până azi: „… aşa făcea şi maica, Dumnezeu să o ierte!”

A fost invitat la eveniment şi Harris Walmen, jurnalist, artist plastic și maestru de kyokushin, antrenorul lotului naţional. Acesta este şi knife maker, care se inspiră în modelele sale şi din liniile geometrice ale obiectelor tradiţionale.

Alocuţiunile au fost urmate de prezentarea produselor rezultate în urma proiectului, ocazie cu care doritorii au putut constata că atât ia românească cât şi bâtele de ciurdari, inscripţionate de băieţi, merg bine cu tunsorile exotice, atitudinea şi hainele pe care le preferă „tineretul din ziua de azi”.