Boboteaza, sărbătorită în ziua de 6 ianuarie, este penultima dintre sărbătorile de iarnă, fiind ziua în care a fost botezat Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul în râul Iordanului (în 7 ianuarie se sărbătorește Soborul Sfântului Ioan Botezătorul).

Se spune că agheasma mare, apa sfințită la Bobotează, are o putere sfințitoare deosebită. Ea poartă în sine darurile minunate ale Duhului Sfânt cu mult mai mult decât agheasma mică. Agheasma mare se bea înainte de a lua anafura, pe stomacul gol, în primele opt zile începând cu Boboteaza și până pe 14 ianuarie.

Agheasma mare vindecă trupul și sufletul credicioșilor. Cu ea se stropesc locuințele pentru alungarea duhurilor rele. Oamenii de la țară stropesc grajdurile, animalele și holdele.

Înghesuială

După sfințirea apei, credincioșii s-au călcat pe picioare pentru un fir de busuioc sfințit, unii luând chiar un buchet, fără să se gândească dacă mai rămâne sau nu și pentru alții. Înghesuială s-a format și la stropirea cu busuioc și apă sfințită de către preoți și sărutatul crucii, cei mai puternici având câștig de cauză.

A urmat luarea de agheasmă. Dacă unii și-au adus câte un flacon sau o sticlă de jumătate, alții au venit cu flacoanele de cinci litri. Probabil că erau mai păcătoși sau vroiau să facă economie la apa potabilă. La anafură, la fel. Unii se mulțumeau cu două – trei bucăți, alții își umpleau pungile. Au mai rămas doar firimiturile pentru care se băteau porumbeii.