Soluţii europene la criza economică

Sala de conferinţe a Camerei de Comerţ şi Industrie Bihor a fost ieri plină cu reprezentanţii IMM-urilor care au venit să-l asculte pe Alexandru Athanasiu. Fostul senator de Bihor, reprezentant al României în Comitetul European pentru Drepturi Sociale din cadrul Consiliului Europei, a vorbit celor prezenţi despre actuala criză economică şi cum a fost ea percepută în România şi alte ţări din Europa. Alexandru Athanasiu a venit la Oradea la invitaţia Consiliului Local al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Oradea (CLIMMO), în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) Bihor.

Criza şi măsurile anticriză

„Din păcate, în România dezbaterile asupra crizei economice au apărut târziu şi neprofesionist”, este de părere AlexandruAthanasiu. Acesta a prezentat apoi cele patru stadii ale crizei economice – Criza sistemului bancar; Recesiunea economică; Creşterea şomajului şi Datoriile suverane, precum şi modul cum au fost traversate ele, dacă au fost, de către diferite ţări din Europa.

„În România s-a vorbit foarte puţin despre aceste etape. Politicienii de la noi nu au tratat cu măsuri adecvate fiecare etapă, decât parţial”, subliniază fostul senator de Bihor. Potrivit acestuia, criza sistemului bancar, la noi nu s-a resimţit decât prin împrumutul de la FMI, pentru a da o parte din bani băncilor străine, care i-au repatriat. „În România s-a considerat că nu se loveşte criza, nefiind afectat sistemul bancar, ceea ce a fost o greşeală foarte mare”, conchide Athanasiu.

Recesiunea s-a resimţit prin scăderea PIB. În ceea ce priveşte creşterea şomajului, România încă nu se situează într-o stare foarte proastă. „Potrivit Eurostat, rata şomajului de la noi este de 8,2%, sub rata Uniunii Europene de 9,5%. Aceasta va creşte până la sfârşitul anului, odată cu disponibilizările din sectorul bugetar”, crede Alexandru Athanasiu.
Vizavi de datoriile suverane, invitatul CLIMMO conchide că sunt alte ţări cu o datorie publică mult mai mare pe cap de locuitor. „Italia are o datorie publică de 115%/cap de locuitor, Franţa de 75%, iar România de 31,5%. De ce la această datorie publică era nevoie de un împrumut atât de mare”, se întreabă Athanasiu. 

„Măsurile luate în România sunt tardive, greşit îndreptate şi extrem de severe în mărimea lor”, subliniază profesorul.
Acesta sugerează şi care ar fi soluţiile care ar putea scoate România din criză: scăderea contribuţiilor sociale cu cel puţin 3% şi dezgheţarea creditelor pentru IMM-uri de către bănci.

DAN BIRTA