Gradul de încredere al antreprenorilor în sistemul public, incluzând aici Ministerele Antreprenoriatului și Finanțelor, precum și ANAF și ONRC, a scăzut vertiginos. Acest lucru reiese dintr-un sondaj realizat de CNIPMMR (Consiliul Național al IMM-urilor din România). Sondajul a fost făcut cu scopul de a identifica opinia antreprenorilor cu privire la contextul economic actual și gradul de încredere al IMM-urilor în instituțiile de reprezentare. Analiza a fost realizată în perioada 10.05-18.05.2022, pe un eșantion de 2.835 de antreprenori: 72,5% microîntreprinderi, 17,5% întreprinderi mici și 10% întreprinderi mijlocii.

[eadvert]

Referitor la domeniul în care respondenții își desfășoară activitatea, 72,5% sunt din servicii, 22,5% sunt din producție și restul de 5% sunt din domeniul comerțului.

Sondaj

Întrebați dacă în contextul actual, anticipează noi scumpiri ale produselor/serviciilor lor, 92,5% din antreprenori au răspuns: „Da”. Din antreprenorii care au raspuns cu „Da” la întrebarea anterioară, 77,1% vor crește între 10-30%, 14,3% vor crește sub 10% și 8,6% vor crește sub 10%.

Întrebați dacă au posibilitatea creșterii salariului minim al angajaților lor cu 200lei neimpozitabili, în perioada următoare, 47,5% au menționat că „Da”.

La întrebarea: „Care este motivul pentru care nu veți crește salariul angajaților dvs. încadrați cu salariul minim”, antreprenorii au răspuns: Cheltuieli mari cu combustibilul/energia/gazul – 52,5%; Menținerea competitivității în cadrul unor contracte semnate – 45%; Creșteri salariale acordate anterior – 27,5%; Cheltuieli mari cu materia primă – 15%.

Referitor la obiectivele antreprenorilor pe termen scurt, 70% din antreprenori au menționat menținerea activității și a angajaților la nivelul actual, 25% au menționat dezvoltarea activității și creșterea numărului de angajați și restul de 5% vor diminua activitatea firmei.

La întrebarea „Considerați utilă introducerea obligativității înscrierii în Catalogul firmelor și plății unei taxe către o organizație privată (100 de euro/an pentru întreprinderi mari, 75 de euro/an pentru întreprinderi mijlocii, 50 de euro/an pentru întreprinderi mici, 20 de euro/an pentru microîntreprinderi, 10 de euro/an pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale)?”, 97,5% au menționat că „Nu”.

Întrebați dacă consideră utilă introducerea obligativității de a obține un certificat de competențe pentru administrarea propriei activități – contra cost – în primul an de la înființare din partea unei organizații private, 90% din antreprenori au menționat că „Nu”.

Referitor la reprezentarea intereselor și gradul de încredere al antreprenorilor, aceștia au răspuns următoarele (note de la 1 la 5 unde 1 înseamnă cea mai mică încredere și 5 cea mai mare încredere): 45% au cea mai mare încredere în confederațiile patronale; 16,25% au foarte mare încredere în sistemul bancar, 10% au foarte mare încredere în ONG-uri și doar 2,5% dintre intervievați au foarte mare încredere în sistemul public (Ministerul Antreprenoriatului, Ministerul Finanțelor, ANAF, ONRC).

De ce a scăzut gradul de încredere?

Ioan Mintaș, primvicepreședinte al CNIPMMR, este de părere că așa grad scăzut de încredere în autorități s-a mai întâlnit doar la criza economică precedentă, în 2008 – 2009. „Cauzele scăderii gradului de încredere al IMM-urilor în sistemul public se datorează nepunerii în aplicare a programelor pentru IMM-uri și nereducerii fiscalității pe muncă. O contribuție la încrederea scăzută în autorități se datorează și relației Fisc – IMM-uri, din punct de vedere a blocării conturilor și controalelor ANAF”, explică Ioan Mintaș.

Vlad Deac, președintele Federației Patronilor Bihor (FPB), pune încrederea scăzută a antreprenorilor în autorități pe seama schimbărilor legislative de la o zi la alta și a lipsei predictibilității. „Lipsa de predictibilitate și modificările legislative prea dese duc la scăderea încrederii. Plus controalele pe nepusă masă. Bunăoară, președintele ANAF anunța controale într-o duminică după masă. Nu zice nimeni să nu controleze, dar să nu intre cu cizmele. Totodată, să facă și educație și prevenție. Nu toți își permit să-și ia consilier pentru a afla modificările legislative, în special IMM-urile mici. Acestea ar trebui ajutate, pentru că ele sunt baza economiei naționale. Multinaționalele știu să-și mute profiturile”, este de părere Vlad Deac.

„Autoritățile se laudă cu facilități și programe de investiții în sectorul IMM-urilor, dar acestea primesc doar controale și birocrație. IMM-urile nu stau cu mâna întinsă. Ele trebuie lăsate să funcționeze nu să fie amenințate tot timpul cu controale. Antreprenorii au nevoie de programe de dezvoltare, de finanțări cu credite reduse ca în Vest. De reducerea taxelor și birocrației. Atunci va crește și încrederea în autorități”, a declarat Constantin Badea, secretarul genral al Camerei de Comerț și Industrie Bihor.

Dan Octavian, președintele Asociației Firmelor Bihorene, spune că există o teamă generală vizavi de creșterea prețurilor și a impozitelor, iar statul pare să nu facă nimic. „Nu există nici un fel de intenție de a scădea cheltuielile publice. Orice antreprenor privește cu multă îngrijorare dezbaterile publice despre taxe și impozite. La acestea se adaugă toate eșecurile care au fost pe diverse măsuri. Este greșit modul de punere în practică a acestor măsuri și modul de abordare. La noi este ca pe Titanic. Nava se scufundă și avem prea puțini colaci de salvare. Ar trebui schimbată și strategia. Ori să se suplimenteze fondurile, ori să se dea la toată lumea, mai puțin, cum au făcut și alte state”, susține Dan Octavian.