Este vorba despre inițiativa „Furnizare de servicii integrate în comunitățile rurale – facilitarea accesului persoanelor vulnerabile la servicii de bază eficiente și de calitate”, derulată de către Ministerul Muncii, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Sănătății și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

În județul Bihor, 18 comune au fost deja validate pentru a participa în program, iar autoritățile locale își asumă un rol activ în implementare. Proiectul este finanțat prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027, cu fonduri europene.

„Este un proiect ambițios și extrem de necesar, mai ales în județele cu populație preponderent rurală. Ne bucurăm că 18 comune din Bihor au făcut deja pașii necesari pentru a se alătura acestui demers”, a explicat pentru Jurnal bihorean (Bihon.ro) Gabriela Iova, director executiv al Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Bihor.

Servicii integrate pentru comunități vulnerabile

Proiectul prevede înființarea de echipe comunitare formate din specialiști – asistenți sociali, medici comunitari, consilieri școlari, logopezi, psihologi sau îngrijitori la domiciliu – în funcție de nevoile fiecărei localități. Aceste echipe vor lucra direct cu persoanele aflate în situații de risc social.

„Scopul este clar: reducerea abandonului școlar, sprijin pentru bătrâni izolați, intervenții concrete pentru persoanele cu dizabilități sau fără acces la servicii de bază. Este o abordare integrată și adaptată realităților din fiecare comună”, a explicat Gabriela Iova.

Printre beneficiile concrete pentru UAT-urile participante se numără:

• spații special amenajate și dotate pentru activitatea echipelor comunitare;
• echipamente pentru specialiștii implicați în domeniul medical, social și educațional;
• pachete alimentare și materiale educaționale pentru copiii din medii defavorizate;
• fonduri pentru reabilitarea locuințelor precare;
• instruire pentru personalul local;
• sprijin pentru tinerii din sistemul de protecție socială care vor să urmeze studii în domeniu.

Participarea în program presupune angajament din partea autorităților locale. Comunele trebuie să adopte o hotărâre de consiliu local pentru a aloca un spațiu de desfășurare, să desemneze o echipă locală de coordonare și să asigure sustenabilitatea serviciilor, cel puțin cinci ani după încheierea finanțării.

„Nu este vorba doar de fonduri europene care se cheltuie și apoi dispar. Este un angajament pe termen lung și o responsabilitate față de comunitate. E o ocazie reală de a schimba fața satelor noastre”, a subliniat Iova.

Ce înseamnă, concret, sustenabilitate după proiect?

După finalizarea celor cinci ani de implementare, autoritățile locale au obligația de a menține funcționale serviciile comunitare integrate destinate persoanelor vulnerabile. Aceasta presupune în primul rând menținerea spațiului amenajat și continuarea activității echipelor comunitare, chiar dacă finanțarea europeană se încheie.

În domeniul medical, actualul cadru legislativ permite plata asistenților medicali comunitari atât de la bugetul de stat, cât și din bugetul local. Mai mult, Ministerul Sănătății are posibilitatea, în limita bugetului anual, să preia plata acestor specialiști la nivel național. Prin urmare, riscul ca primăriile să nu-i mai poată salariza este semnificativ redus.

În ceea ce privește asistenții sociali sau tehnicienii în asistență socială, aceștia pot fi plătiți din fondurile proiectului în primii ani, însă ulterior, responsabilitatea salarizării revine UAT-urilor. Legislația în vigoare prevede că fiecare primărie trebuie să aibă în organigramă cel puțin un asistent social, iar salarizarea acestuia este o obligație legală.

În domeniul educațional, sustenabilitatea înseamnă continuarea furnizării de servicii pentru copiii vulnerabili – consiliere, logopedie, sprijin educațional sau mediere. Condiția de eligibilitate este considerată îndeplinită dacă aceste servicii se desfășoară în perioada post-implementare, prin personal angajat la nivelul primăriei, școlii sau CJRAE, ori chiar prin voluntariat.

Comunele care au intrat deja în proiect

Până la această dată, 18 comune din județul Bihor au depus dosarele complete și au fost validate pentru participare: Drăgești, Borș, Biharia, Țețchea, Lugașu de Jos, Tinca, Sâmbăta, Șuncuiuș, Brusturi, Tulca, Bratca, Șinteu, Ciumeghiu, Hidișelu de Sus, Ineu, Săcădat, Pomezeu și Uileacu de Beiuș.

„Am înregistrat un interes crescut din partea autorităților locale, iar noi, ca instituție, am fost alături de fiecare primărie care ne-a solicitat sprijinul. Este important de menționat că se aplică principiul «primul venit, primul servit»”, a menționat directorul AJPIS Bihor.

Direcția de Sănătate Publică Bihor va coordona activitățile din domeniul sănătății. Dr. Diana Florentina Raț, medic primar în sănătate publică și expert în proiect, a subliniat importanța acestei intervenții.

„În contextul în care bugetele locale sunt tot mai restrânse, faptul că proiectul asigură finanțare pentru cinci ani este o gură de oxigen. Ministerul Sănătății a transmis că, în limita resurselor, va încerca să preia finanțarea specialiștilor și după încheierea proiectului”, ne-a spus medicul.

Aceasta a amintit că Bihorul a mai beneficiat de un proiect similar – SMIS 122607 – însă de această dată UAT-urile sunt partenere active, nu simple beneficiare.
Proiectul reprezintă o schimbare de paradigmă în abordarea problemelor sociale din mediul rural: nu se rezumă la dotări, ci pune accent pe oameni, prevenție și implicare pe termen lung.

„Bihorul are oameni implicați, are nevoi clare și are potențial. Fiecare specialist care ajunge într-o comună este o poartă deschisă către un viitor mai bun pentru acea comunitate”, a concluzionat Gabriela Iova.

Implementarea efectivă a proiectului este preconizată să înceapă din toamna acestui an, după semnarea parteneriatelor și demararea procesului de recrutare. AJPIS nu este o instituție dedicată exclusiv plăților pentru asistați sociali, ci un organism prin care se gestionează multiple programe și proiecte de interes național. Printre acestea se numără proiectele PIN (Proiecte de Interes Național), subvențiile, investițiile și diverse proiecte sociale. Plățile către beneficiarii de ajutor social reprezintă doar 5,25% din totalul sumelor gestionate de AJPIS.