Finanţele Consiliului Judeţean îi dă migrene preşedintelui Radu Tirle. De mai multă vreme încoace, Tirle justifică puţinele realizări concrete ale administraţiei judeţene în materie de investiţii prin veniturile tot mai slabe pe care le încasează Judeţul din taxe şi impozite, ca urmare a crizei. Tirle e şi acum iritat că anul trecut Guvernul Boc a luat Bihorului 167 miliarde de lei, bani pe care Judeţul se baza. Astfel, Palatul Victoria a lăsat administraţia judeţeană să acopere minusul aşa cum ştie. Cu tăieri de prin alte părţi.
În decembrie 2010, Radu Tirle anunţa bucuros că firma de construcţii Strabag, originară din Austria, se angajase să lucreze pe DJ Leş – Tinca – Ucuriş din bani proprii, pe o lungime de 26 de kilometri, urmând ca CJ Bihor să-i plătească ulterior. Iată însă că şi aşa sunt probleme, doarece Strabag vrea să ştie exact până când i se vor deconta banii. Iar Tirle nici asta nu ştie! „Pentru 2011 avem prinşi în buget 15 miliarde, valoarea totală a investiţiei este de 615 miliarde + TVA”, ne-a declarat şeful CJ, ce ar urma să se vadă marti cu reprezentatul Strabag, Martin Prochiner.
Tirle vrea termeni noi cu BCR
Mânat de posibilităţile financiare tot mai reduse, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor intenţionează să reeşaloneze creditul pe care administraţia judeţeană îl are contractat cu BCR. Astfel, Tirle vrea ca împrumutul, în valoare de 840 miliarde de lei vechi, să fie „întins”, de la cei 17 ani, cât e în prezent, la o perioadă de 25 de ani. Consiliul Judeţean are o clauză de exclusivitate cu BCR, inserată în contractul pe care administraţia Kiss l-a semnat în 2008 cu Banca Comercială.
Tirle îşi doreşte ca BCR să acorde „încă 400-500 de miliarde” Consiliului, bani pe care să-i investească în reabilitatea pistei Aeroportului Oradea. De notat că plenul Consiliului Judeţean nu a aprobat nici până azi studiul de oportunitate întocmit de firma Deloitte, ce recomandă concesionarea aerogării orădene unui operator aeroportuar privat. CJ Bihor va trebui să aprobe şi noii indicatori tehnico-economici pentru proiectul pistei de aterizare/decolare, întocmit de Search Corporation şi Iptana SA. Aceasta pentru că noile reglementări internaţionale s-au mai relaxat, astfel încât pista nu mai trebuie să aibă 2,4 kilometri, cât era până în prezent, ci cu câteva sute de metri mai puţin.
C.C.
Citiți principiile noastre de moderare aici!