În spațiul neconvențional al Văii Roșiei, acolo unde zece artişti din ţară au realizat o expoziție permanentă de land-art, sculpt-obiect și sculptură, Marius Andrei Alexe alias Bean MC şi colegii lui din Subcarpaţi au fost primiţi cu strigătura: „Avem dealuri, avem văi/ Avem fete şi flăcăi/ Avem Soare, avem Lună/ Şi pălinca cea mai bună!”, dar şi cu câte un deţ din licoarea tradiţională, oferit de Gheorghe David, învăţător şi profesor de fluier. Sub coordonarea acestuia, copii de la şcoala din Căbeşti au cântat apoi trei cântecele din fluier, spre încântrea lui Bean MC şi a celor prezenţi la vernisaj.
„De multe ori se întreabă lumea de ce se întâmplă anumite lucruri. Pentru că se poate! Şi de ce se poate? Pentru că avem oameni care cred în puterea lor. Avem oameni care iubesc, care sunt sensibili, avem oameni dornici să arate întregii ţări, întregii comunităţi că se pot întâmpla lucruri extraordinar de frumoase”, a spus în deschiderea vernisajului artistul plastic Angela Szabo, care alături de Dezideriu Szabo prin Asociaţia Orizont Verde au organizat acest eveniment, cu sprijinul şi finanaţarea Ministerului Culturii, Primăriei și Consiliului Local al Comunei Căbești dar şi al câtorva sponsori.
Ideea acestei tabere, care s-a încheiat cu festivalul SculptFEST, a pornit de la dorinţa Corinei Ene, primarul de Căbeşti, de a face ceva deosebit în zonă, ceva care să promoveze locul şi comunitatea. „Mă emoţionez când văd atâta lume la noi, la Căbeşti. Este o onoare pentru mine şi toţi căbeştenii să vă fim gazde. Le mulţumesc din suflet artiştilor pentru lucrările realizate. Este minunat să vezi începutul taberei, a lucrărilor, şi apoi să vezi evoluţia lor, să vezi ce minunat au ieşit. Eu îmi doresc să fie doar prima ediţie, să avem mai multe ediţii, să umplem toată această vale cu lucrări”, a spus la vernisaj Corina Ene.
Cei zece artişti care au realizat lucrările sunt: Alexandra Niţă-Pălcău (Cluj-Napoca), Mircea Niţă (Cluj-Napoca), Marcel Slezinger (Oradea), Dafina Buşu (Oradea), Şerban Alexiu (Ploieşti), Eugen Petri (Ploieşti), Cătălin Iagăr (Beiuş), Sorina Iagăr (Beiuş), Angela Szabo (Roşia), Dan Daniel (Roşia). Cei zece, după vernisaj, au stat de vorbă cu cei care au vizitat expoziţia. Printre vizitatori au fost şi cei de la Subcarpaţi.
„Sper ca mai multe comunităţi de genul ăsta să depună efortul de a face ceva pentru comunitatea lor cu pasiunea asta şi cu energia asta. Pentru noi este perfect, ne vedem cântând până la adânci bătrâneţi între dealuri, între munţi, în natură. Ne place şi în oraş, dar preferăm aici. E un soi de imbold pentru – aş fi vrut să spun toate primăriile – dar pentru toţi oamnii care au o idee bună, toţi oamenii care vor să lege un minister de o primărie, de vreo doi-trei oameni care pot să lucreze, să mişte două, trei lucruri la ei în comunitate şi să îşi facă festivaluri, ceva cu care să se mândrească. Un pic câte un pic, puţin câte puţin, se face mult, şi cam acolo suntem şi noi. Noi aici ne simţim bine. Ne gândim să colaborăm cu zona asta, ni s-a propus. Noi avem relaţii de lungă durată cu multe festivaluri, cu comunităţi, ne dorim asta şi aici. Ne simţim bine de atâţia ani, se repetă episodul. Am o vorbă: cât merităm aici, cât nu, la radio!” ne-a declarat Bean MC la vernisaj.
Subcarpaţi încearcă să promoveze cavalul ca instrument naţional prin proiectul „Atelierul de identitate”, proiect pe care doresc să îl extindă şi în această zonă.
[eadvert]
Zece lucrări, zece poveşti
Dintre vedetele expoziţiei permanente de pe Valea Roşiei au fost „Zâna Pădurii Craiului” și „Lumina Physalis”, două sculpturi realizate de Mudrames (Alexandra Niță-Palcău și Mircea Niță) în tehnici neconvenționale. Zâna este construită din metal, nuiele de salcie și paie, este o metamorfoză dintre un trup feminin și o ciupercă cu volume pline. Planta Physalis pe de altă parte este o structură metalică răsucită, mai aerisită, cu fructul luminos, frunze cu paie și cel mai important, iederă crescută pe tulpini. Zâna pădurilor colaborează cu lumina plantei Physalis și sălășluiește pe Valea Roșiei în văzul tuturor, amintind de puterea și protecția naturii asupra trecătorilor.
Şerban Alexiu a realizat lucrarea „Luft”, un tribut adus celor ce vor sa fie mai aproape de stele, iar lucrarea lui Eugen Petri este o sculptură în marmură, o compoziţie care semnifică o legătură între două entităţi, initutlată „Reîntoarcerea fiului risipitor”.
Angela Szabo a realizat lucrearea intitulată „Trei dorinţe” cu mesajul: crede în vise, crede în tine, crede în ceea ce-ți dorești, doar crede şi vei primi răspunsul”, iar Dan Daniel, pornind de la suveica războiului de țesut care țese pânza, a creat o „Galaxie suveică”, care țese Cosmosul.
Lucrarea Sorinei Iagar se numeşte „Buricul pământului” sau „Omphalos”, care este centrul universului, locul din care se nasc toate fiinţele, originea lumii. În artă e reprezentat de o piatră sacră de culoare albă, în formă conică, cu varful rotunjit. Semnificaţia lucrării de landart, prin adâncitură, centrul ridicat (piatra sacră), şerpi şi cercul care încadrează totul, accentuează comunicarea dintre lumea subterană a morţii, lumea terestră a vieţii şi divinitate. E un gest de sacralizare a vieţii, a naturii, a creaţiei. La vernisaj, artista Andrada Ciupeiu a pozat în mai multe poziţii de yoga pe lucrarea Sorinei Iagăr.
„Poarta Soarelui” realizată de Marcel Slezinger face legătura între Teluric şi Celest, invită Soarele să treacă prin ea şi invitaţia rămâne deschisă pentru orice vietate… Cătălin Iagăr a atras vizitatorii expoziţiei cu lucrarea „Steag Dacic” având mesajul „pentru a ști încotro ne îndreptăm, trebuie să ne cunoaștem trecutul!”.
„Gol în stomac” este lucrarea mezinei taberei, Dafina Buşu, o lucrare de land-art care porneşte de la stări existenţiale, creând dintr-un gol o întreagă micro-lume, o reflexie a nevoii de cultură şi comunitate.
Sâmbătă concerte, duminică potop
La festivalul SculptFEST de pe Valea Dâlbii, înainte de concertele anunţate, a avut loc festivitatea de acordare a diplomelor şi trofeelor de participare, care au fost înmânate de către primarul Corina Ene artiştilor invitaţi. Din partea organizatorilor au mai primit diplome viceprimarul Florin Gavriş, care a fost trup şi suflet în tabără ajutând artiştii ori de câte ori au avut nevoie, angajatele Primăriei Căbeşti, care au făcut momentele taberei artiştilor să fie dulci prin prăjiturile oferite, Ionel Pancu, cel care a ajutat cu buldoexcavatorul la „modelarea” locului de pornire pentru lucrarea „Buricul pământului” dar şi la manevrarea lucrării de marmură. Ionel Pancu a fost numit de artişti „cel mai mare artist buldoexcavatorist”. De asemenea, a primit o diplomă elevul Răzvan Lupău de la şcoala din Căbeşti, care a mers în tabără timp de trei zile şi a ajutat cu mare entuziasm artiştii, fascinat fiind de tot ce s-a întâmplat acolo. Din echipa care a trudit la acest eveniment au fost şi voluntarii: Andrei Ţifrea, Paul Tirla, Emil Popa, Diana Lezeu, Romina Flore, Oana Iştoc, Ada Blaj.
De-a lungul festivalului lumea s-a delectat de la food truck-urile cu delicii, de la burgeri, pulpe de porc mangaliță, păstrăvi până la sarmale și cârnați de bivoliță și mangaliță, încheind cu clătite, înghețată, vată de zahăr, bubble tea precum și celebrul cozonac secuiesc, kurtos kalacs. S-au răcorit cu vinuri de la ReWine sau bere artizanală de la Bers Nova. Cei care au dorit să rămână cu o amintire palpabilă de la festival şi-au putut lua intrumente muzicale, produse din lavandă, păpuşi croşetate dar şi creaţii realizate de artiştii din tabără. Cei mici nu s-au plictisit, au fost acaparaţi de Prietenii Veseliei cu pictură pe față, modelaj de baloane şi jocuri.
Primul concert a fost cel al bistriţenilor de la Iarba Fiarelor, întâmpinaţi cu mare drag şi aplauze, o prezenţă deja cunoscută în zonă. Au cântat şi „Încetuc, cu treabă bună”, şi „Imnul Căluşarului”, „ A murgului” sau „Rozmarie”, încheind cu tradiţionala horă pe piesa „Ţine-mă blând”, care a adunat mână în mână zeci de fani în faţa scenei.
Cei mai aşteptaţi, pentru care Valea Dâlbii s-a umplut de spectatori de toate vârstele, au fost cei de la Subcarpaţi care au amintit tuturor încă de la debutul concertului faptul că „Folcloru-i oxigen pentru un popor asmatic”. „Frunzuliţă iarbă deasă”, „Mândra mea” sau „84-85” (Of, lume) au răsunat în vale acompaniate de mii de glasuri şi mâini ridicate în aer. Bean MC le-a aminit tuturor de frumuseţea folclorului românesc şi de necesitatea păstrării tradiţiilor spunând: „Subcarpați la Căbești! E doar începutul!”
Din păcate, duminică doar Ursit a apucat să urce pe scena festivalului cu un one man show, un atelier de ciupercărit prin metoda URS. Înainte de a-şi începe concertele Dafina & Maatus Pealler şi Chris Heart natura s-a dezlănţuit. O ploaie torenţială cu vijelie a pus timp de două ore capăt festivalului, spre dezamăgirea organizatorilor şi a celor prezenţi care încercau să se ascundă de furia norilor. S-au smuls corturi, a căzut şi un copac iar valea s-a umplut de bălţi. Însă, în ciuda zilei de duminică încheiată prea devreme de timpul potrivinic, festivalul a fost o reuşită şi un prilej extraordinar de a promova zona şi comunitatea.
