Supraimpozitare fără adresă

Din regulament nu reiese care e urgența măsurii, iar Primăria dispune de pârghia autorizării imobilelor pentru a le aduce la forma și dimensiunea dorite, natural, pe măsură ce proprietarii dispun de bani pentru extinderi. Edilii spun că, prin această măsură, vor să le trimită un mesaj orădenilor: au de ales între impozitul majorat și investiții masive pentru a crește valoarea imobilelor și densitatea urbană în Centru. Și asta cu începere din 1 ianuarie 2019.

Primăria se grăbește să introducă supraimpozitarea cu 50% a unor clădiri înainte să aibă studiul care arată, indubitabil, care ar fi „beneficiarii” măsurii.

Orădenii sunt invitați în 2 iulie, la Primărie, să dezbată public așa-numitul „Regulament privind aplicarea unor cote adiționale de impozitare pentru clădirile care nu respectă încadrarea în frontul stradal construit și/sau regimul de înălțime stabilit”. Care este acest „regim de înălțime stabilit”? Nu se știe și nici nu se va ști până la dezbatere. Implicit, nu se știe, deci, câte proprietăți sunt afectate de măsura punitivă a supraimpozitării pe motiv de înălțime.

Ce se știe sigur e că Primăria vrea să meargă cu supraimpozitarea, din start, pe maximul permis de Codul Fiscal – 50% și că, până să aibă un studiu urbanistic-arhitectural, va aplica măsura cu mâna Poliției Locale, cui dispune Instituția Arhitectului Șef.

Impozitul-pedeapsă

După lansarea regulamentului în dezbatere publică săptămâna trecută, ieri, regulamentul a fost prezentat în conferință de presă de Adriana Lipoveanu – Instituția Arhitectului Șef, Eduard Florea – Direcția Economică și arhitectul Eugen Pănescu, reprezentant al firmei Plankwerk, cea care a realizat Planul Urbanistic General al Oradiei și lucrează la un plan urbanistic zonal pentru Centrul istoric.

I-a revenit finanțistului Florea sarcina să pună în context financiar inițiativa anunțată, de altfel, de primarul Ilie Bolojan. Florea insistă că impozitul, ca principiu, ține de colectarea de venituri publice, pentru a acoperi costurile administrării și dezvoltării orașului. În anumite momente, însă, poate fi utilizat și pentru a restrânge anumite activități sau situații sau pentru a le promova. Administrația Bolojan a uzitat din plin de aceste valențe ale impozitării – supraimpozitare cu 500% pentru clădirile neîngrijite, cu 50% pentru spațiile comerciale centrale neocupate, dar și scutire de impozit pe cinci ani pentru clădirile reabilitate, plus pachetul local de granturi.

„Acum venim cu acest regulament, care vizează aplicarea unor cote suplimentare de impozitare unor clădiri. Baza legală este aceeași ca și în cazul altor supraimpozitări sau al construcțiilor neracordate la utilități. Codul Fiscal are reglementarea că lasă în decizia autorității locale instituirea de cote adiționale de impozit de până la 50% pe criterii economice, sociale, geografice. În cazul de față, criteriul este legat de urbanism”, a declarat directorul economic, precizând că urmează ca „acele clădiri-problemă să fie stabilite printr-un studiu”.
După dezbaterea publică, regulamentul va ajunge, cel mai probabil, în Consiliul Local, pentru aprobare în iulie.

Înapoiații

Adriana Lipoveanu a descris limitele de aplicare a regulamentului – Centrul istoric și arterele principale ale orașului.
„Pentru că există premise urbanistice care ne vor determina să alegem aceste clădiri, o să-l rog pe dl. Pănescu să facă o scurtă prezentare a motivelor și consecințelor”, a continuat Arhitectul Șef.

„Dezvoltarea unor parcele din zona centrală a rămas în urmă cu pasul dezvoltării orașului. Sunt acelea care pot suporta mai multă dezvoltare, mai multă destinație, într-un context în care densitatea urbană este ceva de dorit”, apreciază arhitectul clujean. În opinia sa, „valoarea parcelelor și a imobilelor trebuie să crească, nu neapărat speculativ”. Totuși, a pune presiune pe proprietari este, de multe ori, o modalitate eficientă de a-i arunca în brațele speculanților.

Arhitectul spune că „sunt situații rezultate din dezvoltări necoordonate” și că regularizarea lor „e o sarcină ambițioasă, care trebuie gestionată pe baza unor criterii transparente și justificate”.

Un mesaj

Chestionați despre rostul acestei măsuri, cu atât mai clar cu cât nu e clar cui îi va fi aplicată, directorul Florea spune că „ideea e de a da un mesaj”. Iar un mesaj care afectează financiar chiar e greu de ignorat. Mesajul pe care edilii vor să-l transmită orădenilor în cauză e că trebuie să își supraetajeze imobilele, fie că fac asta direct sau în parteneriat cu firme private.

Pentru casele care sunt prea șubrede pentru etajare, și demolarea, respectiv reconstruirea, ar fi variante, spune Florea.

În opinia arhitectului Pănescu, imobilele atinse în vreun fel de regulament sunt rare, excepții de la regula generală. Totuși, majoritatea străzilor din Centru au, la capetele dinspre Centru, imobile cu două sau trei niveluri, și în rest case cu un nivel. De altfel, în acest moment nu este determinat un nivel mediu al străzilor afectate – va fi determinat prin acel studiu.

Pe lângă multele necunoscute, cei posibil vizați de regulament sunt presați și de termenul scurt până la aplicarea supraimpozitării. Și să aibă banii necesari, care pentru un orădean de rând nu sunt deloc puțini, iar intervalul rămas până anul viitor e prea scurt pentru a înălța un imobil. Ca urmare, chiar în absența acelui studiu, deci a criteriilor clar definite și a răgazului necesar conformării, pe unii îi paște supraimpozitarea din prima zi a anului viitor.

[related-post post_id=”2052742″]