În debutul conferinţei de presă în care a fost prezentat raportul de activitate pe 2025 a Teatrului Regina Maria, Horea Abrudan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, a punctat câteva lucruri care l-au bucurat în activitatea de anul trecut a Teatrului Regina Maria. S-a referit la deplasările în judeţ, deschiderea spre categoriile de spectatori care nu prea vin la teatru, parteneriatele cu celelalte instituţii de cultură , încurajându-le să ia exemplul Muzeului Ţării Crişurilor, care a realizat un chestionar în rândul vizitatorilor.

Înainte să prezinte în faţa presei cifrele anului 2025, managerul interimar Victoria Balint a ţinut să sublinizeze mai întâi activitatea artistică.

„Pentru că vorbim despre cultură și artă, cred că cel mai important este ce producem și pentru cine producem. Și cred că este mult mai important un echilibru între calitate, în primul rând, și cantitate, și nu prima oară cantitate, și abia apoi calitate. Teatrul este o instituție cu un specific aparte, situația teatrului este un pic diferită față de celelalte instituții de cultură din județ, din oraș, pentru că teatrul, la capitolul public, a stat foarte bine. Noi nu suntem în situația în care ne-am propus să facem niște creșteri fulminante în a dezvolta publicul și a avea sălile pline, pentru că le avem și le avem de ani buni. Ceea ce ne-am propus este să dezvoltăm audiența”, a spus managerul.

Victoria Balint precizează că pe lângă publicul fidelizat deja printr-un program foarte bine gândit de fostele conduceri care au creat spectacole care să atragă public (comedii, texte clasice), în ultimii doi ani şi-au propus să atragă categoriile de public care nu veneau la teatru, „care erau nemulțumite, care nu erau targetate prin activitățile instituției”.

„Erau oameni care se considerau neglijați, considerând că intelectual nu sunt stimulați de ceea ce văd la teatru. Era o categorie. Nu este extrem de numeroasă, dar e importantă, pentru că un rol important al artei este să și educe, să dezvolte gradul de dezbatere, de dialog, de punere de probleme”, explică managerul.

Un alt obiectiv a fost să aducă tineri la teatru prin spectacole care să li se adreseze concret, care să abordeze probleme cu care ei se confruntă şi care îi ating nu doar pe ei ci şi pe părinţii lor şi mediul educaţional. Acum vin la teatru pentru că realmente sunt interesați de aceste spectacole care au chiar şi dezbateri la final despre temele lor. Din acest punct de vedere au avut un sprijin real din partea Inspectoratului Judeţean Şcolar Bihor.

S-a continuat cu punerea în scenă a unor spectaole cu texte care se regăsesc în programa şcolară. Aşa au fost spectacolele pe textele lui Caragiale, „Năpasta” şi „D’ale carnavalului”. De asemenea, a fost reluat un spectacol care a avut o premiera la teatrul Arcadia şi a fost de mult a fost casat. Este vorba de spectacolul „O poveste foarte simplă”, care a fost mutat la Sala Mare, s-a făcut un nou decor, s-au înlocuit actori, a beneficiat de repetiții în regim de premieră. Spectacolul, prin tematică, se adresează tot zonei școlare.

Marile realizări ale Trupei Iosif Vulcan

În 2025 au fost aduse nume importante de regizori care nu au mai fost până acum la Oradea. Unul este Andrei Măjeri, unul dintre cei mai importanțiregizori din România, care a câștigat premiul de regie la festivalul de teatru de la Oradea în ultimele cinci ediții. Andrei Măjeri a pus în scenă „Richard III”, un spectacol de ţinută dar care s-a dovedit a fi un foatrte bun spectacol şi de public, spune Victoria Balint.

Cel mai important nume care a colaborat anul trecut cu teatrul orădean a fost Timofei Kuliabin, un regizor de prim rang european. Acesta a pus în scenă la Oradea, în premieră naţională, spectacolul „Oglinda spartă”, după un scenariu inspirat de piesa lui Arthur Miller, „Broken Glass”. A fost o premeiră atât din punct de vedere al traducerii textului lui Arthur Miller în limba română de către Raluca Rădulescu, dar şi în ce priveşte punerea în scenă pentru prima dată a acestei piese în România. În curând, spectacolul va fi preluat în streaming, în cinematografia americană.

S-a continuat şi programul TRM Teens, s-a creat o trupă de teatru cu adolescenţi, s-au făcut workshop-uri și în decembrie ar fi trebuit să aibă loc premiera spectacolului „Deșteptarea” în regia lui Bobi Pricop. Pentru a fi pregătit aşa cum trebuie, el a avut până la urmă premiera în ianuarie.

Provocările anului 2025

Victoria Balint a amintit că anul trecut toate instituțiile au trebuit să țină pasul cu creșterile de taxe, de impozite, cu creșterile preţurilor la materia primă, producția fiind un capitol extrem de important într-o astfel de instituție. Dar conducerea teatrului a reuşit, chiar şi în aceste condiţii, ca la capitolul producție să scadă considerabil cifrele. Ș

„Practic e aproape 50% redus capitolul de producție în condițiile în care am produs cu un spectacol mai mult și n-am făcut rabat la nimic din ceea ce ați văzut pe scenă. S-a făcut o analiză serioasă pe producție și pe toate cheltuierile, și s-au făcut niște reduceri importante pe acest capitol într-un an în care bugetul a fost semnificativ mai mic la această instituție. Și cu toate astea noi am reușit să facem ceea ce ne-am propus în niște sume mult mai mici. Per total, bugetul realizat e cu 15,8% mai mic decât anul trecut”, a explicat managerul.

O altă provocare, rezolvată cu succes a fost Trupa Arcadia, care înainte lucra cu 6-7 actori, unul fiind mereu indisponibil pe motiv de boală, o trupă extrem de subdimensionată. Cu sprijinul Consiliului Județean, s-a ajuns acum la un număr de zece actori. În plus, pentru prima oară trupa lucrat cu regizori de prim rang în toată stagiunea, cum ar fi Toma Hogea, pe Cristian Huțanu, pe Ana Crăciun lambru, şi care au avut bugete pentru a fi realizate. Managerul a amintit şi de deschiderea Trupei Arcadia care s-a implicat cu spectacolul „Darul din iesle” în proiectul „Bihorul Colindă”, jucând spectacole petnru copii cu temă religioasă. Atât Trupa Iosif Vulcan, cât şi Trupa Arcadia au făcut numeroase deplasări în judeţ pentru publicul defavorizat.

Anul teatral, în cifre

Comparativ cu anul 2024, în 2025 teatrul a prezentat o premieră în plus. Ca număr de reprezentații, de la 267 s-a ajuns la 357, iar ca număr de spectatori de la 43.767 la 45.184, număr de venituri din activitatea de bază și acum o să vă explic cum stă și povestea asta cu veniturile. Veniturile din spectacole, din bilete au crescut de la 1.120.330 lei în 2024, la 1.146.269 lei în 2025. Cheltuielile totale realizate în 2025 au fost de 15.845.054 lei, în scădere față de 19.176.753 lei în 2024.

Cifrele au scăzut la alte venituri (închrieri, parteneriate, donaţii, aprticipări la festivaluri), de la 267.642 lei la 120.834 lei. Acest lucru se datorează, spune managerul, anulării mai multor festivaluri în ţară programate septembrie-decembrie şi din faptul că s-au făcut mai puţine închirieri ale sălii. S-a mizat mai mult pe parteneriate, mergând pe o creștere organică a lor decât pe acumulare de bani pe chirii. Ca atare, totalul venitoruilor proprii a fost de 1.317.103 lei în 2025 faţă de 1.387.973 lei în 2024.

În 2025, Trupa Iosif Vulcan a avut 8 premiere, din care cinci la Sala Mare („Richard III”, „O poveste foarte simplă”, „D’ale carnavalului”, „Năpasta” şi „Oglinda spartă”) şi 3 premiere la Sala Transilvania („Speranţa nu urcă niciodată cu liftul”, „Lucruri pe care le ştiu ca fiind adevărate”, „De ce vatmanul Frunză”). Pe lângă cele 8 premiere, repertoriul recurent al Trupei Iosif Vulcan a mai inclus 25 de spectacole produse îmn stagiunile trecute.

Trupa Arcadia a avut 4 premiere: „Darul din iesle”, „Pasărea albastră”, „Şoricelul Frederick (Ştiu cine sunt)” şi „Degeţica”. Repertoriul pe anul 2025 a mai inclus 13 spectacole produse în stagiunile trecute, fiind susţinute 130 de reprezentaţii pentru preşcolari şi pentru copiii din învăţământul primar şi gimnazial.

Pe lângă spectacole, teatrul a derulat și evenimente conexe care au mizat pe apropierea de public: TRM Poezie, Ziua Porților Deschise, tururi ghidate cu invitați speciali, întâlniri TRM Academy (cursuri de teatru pentru public) și TRM Teens (ateliere de teatru dedicate adolescenţilor), spectacole-lectură cu public și evenimente tematice (Ziua Culturii Naționale, Ziua Limbii Române etc.), dar și spectacole în cadrul unui program de schimb cultural. Au fost încheiate 55 de colaborări cu instituții și organizații (41 locale, 10 la nivel național și 4 internaționale).

Teatrul orădean se mândreşte cu faptul că tânărul regizor Alex Ianăşi a câştigat Premiul UNITER pentru cel mai bun debut pentru spectacolul „Elif și Ploaia”, iar actorii Richard Balint şi Ioana Dragoş Gajdo au primit nominalizări la categoriile „Cel mai bun actor”, respectiv „Cea mai bună actriţă”, la New Wave International Theatre Festival.

Obiective pentru 2026

Pentru 2026, conducerea teatrului şi-a propus o recalibrare a organigramei teatrului, o echilibrare a personalului tehnic subdimensionat cu personalul artistic. De asemenea, se are în vedere suplimentarea spaţiilor de repetiţii şi susţinere spectacole şi asta pentru că sunt două instituții în aceeași clădire, cu programe complexe ambele teatre. Se are în vedere şi găsirea unor soluţii pentru depozitarea decorurilor spectacolelor, momentan teatrul beneficiind de un singur spaţiu.

Tot anul acesta se caută surse de finanţare nerambursabilă pentru renovarea clădirii Teatrului de păpuşi Arcadia în care nu s-a investit de foarte mulți ani. De asemenea, se are în vedere semnarea unui Contract colectiv de muncă, reactualizarea fişelor de post şi definitivarea procedurilor de management intern.

Un punct inportant pe agenda acestui an este şi realizarea Festivalului Internaţional de Teatru Oradea (FITO) în toamnă, pentru a reuşi să i se aducă dimensiunea internaţională la valoarea la care au fost obişnuiţi spectatorii. Curatorul festivalului va fi Raluca Rădulescu, cea care va face selecţia spectacolelor şi conceptul festivalului.

„Acum suntem în situația în care am vorbit cu câteva trupe importante și cred că anul ăsta nu ne vom mai bloca, chiar dacă bugetul nu va veni probabil mai repede de aprilie, dar ne-am învățat lecția de anul trecut. Îl vom face așa cum se făcea întotdeauna în toamnă, în sfârșit de septembrie început de octombrie.”