Teodor Furtos programează invazia roboţilor

Totul se întâmplă la iniţiativa unui student la Mecatronică. Peste 10.000 de lei a primit finanţare prin „fondul Ştiinţescu”, program derulat de Fundaţia Comunitară Oradea, proiectul „Ştiința ad-hoc” – inițiat de studentul la Mecatronică Teodor Furtos. Proiectul vizează activități de programare și robotică prin familiarizarea cu tehnologia de tipărire 3D în liceele teoretice „Onisifor Ghibu” și „Lucian Blaga”.

Teodor Furtos este un tânăr întreprinzător, student în anul patru la Mecatronică, Universitatea Oradea. „Am început studiile la Robotică, dar în anul trei s-a desfiinţat profilul, iar cei rămaşi a trebuit să ne mutăm la Mecatronică dacă voiam să continuăm. Am observat că facultatea nu prea are contact cu ce se petrece în secolul XXI… Sper ca prin intermediul imprimantei 3D, reunind destul de multe domenii şi idei – matematică, biochimie, geografie, muzică – elevii se vor simţi «împuterniciţi», fiind capabili să realizeze proiecte aparent «imposibile», deoarece multă lume habar nu are ce e o imprimantă 3D, darămite să mai şi faci roboţi, drone, haine, instrumente muzicale.

Practic, sistemul educaţional românesc, aşa cum se prezintă, nu are nicio logică în secolul XXI. Ce faci la şcoală nu te ajută cu absolut nimic în viaţă… Din perspectiva mea, totul a început în vara anului 2015, când am făcut cursuri de antreprenoriat şi am accesat fonduri europene pentru înfiinţarea unei firme de IT. Până atunci eram angajat la o firmă de proiectare, dar nici nu îmi trecea prin cap să continui cariera de angajat. Între timp am participat, împreună cu încă trei colegi, la un concurs de maşini care merg pe aer sub presiune (compresat), am fost evidențiaţi şi chemaţi să ne prezentăm proiectul la fabrica Bosch, din Blaj, unde a fost prezent şi domnul preşedinte Klaus Iohannis.

Având o întrevedere, preşedintele fiind surprins de proiect, am prins curaj şi am aplicat pentru încă un proiect, la „Bursa Talentelor”. Este vorba despre un braţ robotic programabil prin orice metode posibile imaginabile: mănuşă, voce, tastatură, maus. Motto-ul proiectului: „Un robot în fiecare şcoală”.

E în curs de derulare şi astfel se poate învăţa cum se proiectează și asamblează un dispozitiv, modul de funcţionare al unei imprimante 3D. Astfel, sper ca în viitorul apropiat (10 ani) să vedem mici firme de roboţi, drone, imprimante 3D, realizate de către generaţiile care au intrat în contact cu proiectele derulate în prezent. Mentalitatea de antreprenor o aveam formată demult, dar aveam nevoie, poate, de un imbold: «întrevederea cu preşedintele», probabil. Sper ca pe viitor cât mai mulţi elevi să intre în contact cu instituţiile guvernamentale/nonguvernamentale, să vadă că sunt oameni care le oferă încredere şi sprijin să realizeze proiecte eficiente, să aducă plusvaloare ţării, Uniunii Europene, planetei, lor înșişi”, mai precizează Teodor Furtos.

„La geografie, de exemplu, se mizează pe faptul că elevii vor căpăta deprinderi precum construirea unei hărţi din memorie, arătând locaţia diferitelor mase pământeşti, de apă, a lanţurilor montane, utilizarea atlaselor, bazelor de date, a tabelelor, graficelor şi hărţilor, pentru a putea aduna informaţii despre lume, identificarea conexiunilor între diferite locuri pe glob, înţelegerea conceptelor de bază ale geografiei: locaţie, regiune, loc fizic, precum şi atribute culturale (densitate, dispersie, tipare, interacţiune spaţială, mărime şi scară)”, afirmă iniţiatorul proiectului.

La biochimie, elevii vor putea reproduce structura unei celule. „Având în faţă modelul tipărit al unei celule, copiii vor deprinde mai uşor înţelegerea anatomică a omului, înţelegerea proceselor celulare, noţiunile de genetică, cele despre plante. Totodată, elevii vor putea proiecta noi molecule sau unele deja existente”, adaugă Furtos. La matematică, elevii se pot familiariza cu concepte matematice de bază: de la grafice, la coordonate carteziene, perpendiculare, la reproducerea unor modele matematice, geometrice.