Expoziția „Patrimoniu recuperat. Obiecte nou intrate în colecțiile Muzeului Țării Crișurilor (2020-2023)” deschisă joi, 12 octombrie, de Ziua oraşului Oradea, a fost organizată de Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Direcția Județeană pentru Cultură Bihor. Ea cuprinde o parte dint cele mai valoroase bunuri intrate în ultimii ani în patrimoniul Muzeului Țării Crișurilor, care provin din achiziții, donații, săpături arheologice sau descoperiri întâmplătoare. Instituţai muzeală orădeană a ajuns astăzi să dețină peste 500.000 de piese de patrimoniu (532.691 la 1.01.2023).

[eadvert]

Printre piesele expuse în expoziţia temorară se numără piesele de aur din mormântul eneolitic descoperit la Biharea, tezaurul monetar Săldăbagiu de Munte, ce cuprinde monede din aur și argint din vremea lui Matia Corvin (1458-1490), tezaurul monetar Leș (comuna Nojorid), format din 5.066 de monede din argint datând din prima jumătate a sec. al XVI-lea sau tezaurul de la Şoimi.

„Ceea ce vedeţi în vitrinele ce ţin de arheologie este doar o mică parte din cercetarea ce am desfăşurat-o în aceşti ani. O mare parte se datorează colaborării cu Asociaţia Detectoriştilor Dacia Crisius şi o mare parte vine din cercetările făcute de muzeu, contractuale, în urma diferitelor construcţii şi dezvoltări locale, la care se adaugă într-o mare măsură şi cercetările finanţate de Muzeul Ţării Crişurilor la Sântion şi la Toboliu. Acoperă un areal foarte larg, începând încă din epoca neolitică şi până în evul mediu dezvoltat, până în pragul modernismului”, a spus la vernisaj Gruia Fazecaş, şeful Secţiei Arheologie.

Donaţii excepţionale

Sunt expuse prin donație şi obiecte de artă decorativă, cărți poștale, recipiente și instrumentar farmaceutic, piese din perioada comunistă.

„La Secţia de Istorie am ales cele mai reprezentative piese care au intrat în patrimoniul acesteia, în special donaţii, deoarece toate piesele achiziţionate au fost destinate expoziţiei permanente care a fost amenajată la etajul doi. O parte din piesele expuse în expoziţie vor deveni parte integrantă a expoziţiei permanente care va fi amenajată la Muzeul Oraşului Oradea”, a precizat Florina Ciure, şefa Secţiei Istorie.

Aceasta le-a mulţumit tuturor celor care le-au donat şi care au înţeles că este important să rămână şi pentru generaţiile viitoare mărturii ale trecutului. Astfel au intrat în patrimoniul muzeului multe obiecte care au apaţinut lui Ovidiu Drimba, istoric literar bihorean, inclusiv ochelarii acestuia.

„Aş dori să îi încurajez şi pe alţii să le urmeze exemplul, să doneze obiecte care în timp vor deveni parte integrantă a unor expoziţii temporare sau chiar permanente”, a spus Florina Ciure.

Cornel Abrudan, şeful Secţiei Artă, a amintit mai întâi de o donaţie excepţională făcută de Eva Lazăr cu lucrările artistului plastic George Tiutin. Apoi, Secţia de Artă a primit de fiecare dată când a fost ocazia unei expoziţii personale câte o lucrare de la artişti precum: Samy Briss, Jovian Gheorghe, Ujvárosi László, Lia Rusu, care au completat expoziţia de bază.

„De fiecare dată când încercăm să acceptăm o donaţie sau să cumpărăm o piesă, ea trebuie să completeze o bucăţică mică din marele puzzle al colecţiei noastre, care să arate o evoluţie a orizontului cultural, care să descrie o evoluţie a artei româneşti şi internaţionale care a avut aria inclusiv în zona noastră”, a precizat Cornel Abrudan.

 

De la fosile, la animale vii

Dintre intrările recente în patrimoniul secției de Științe ale Naturii se remarcă eșantionul de blană de mamut lânos (Mammuthus primigenius) din Siberia, fragmentul de mandibulă de rinocer lânos (Coelodonta antiquitatis) provenit de la balastiera Roșior și fragmentele de craniu aparținând unei specii de aligator din Eocen (Diplocynodon kochi).

„Trebie să ne manifestăm recunoştinţa pentru donatori pentru că aportul lor este foarte important şi din punct de vedere ştiinţific. Chiar dacă piesele la prima vedere nu par spectaculoase vizual, ele au o importanţă ştiinţifică. De exemplu, fragmentul de mandibulă de Diplocynodon kochi, specie de aligator care a trăit în Eocen în zona Sălajului, este descris de doi cercetătorii, prof. univ. dr. Vlad Codrea şi dr. Venczel Márton.

Ar mai fi interesant un eşantion de păr de mamut lânos din Siberia, specie care a dispărut acum 10.000 de ani, ceea ce este foarte puţin la scară geologică. Mai sunt şi alte eşantioane de alte fosile pe care le veţi descoperi în expoziţie, dar şi minerale şi roci vulcanice din Insulele Canare donate de Eleonora Mircescu, căreia îi mulţumim”, a punctat Adrian Gagiu, muzeograf al Secţiei Ştiinţele Naturii.

Acesta a menţionat, chiar dacă nu le-a putut expune în expoziţie, că mai sunt şi animale nou intrate în colecţia Vivariului prin generozitatea lui Dorin Costea care le-a donat muzeului. Este vorba de un varan, un piton bilă (regal) şi un exemplar de geko.

Restaurate şi conservate

Despre obiecte de utilitate din lumea satului bihorean a vorbit la vernisaj Ioan Goman, şeful Secţiei Etnografie.

„În ceea ce priveşte obiectele care ajung în cadrul Secţiei Etnografie, fie că vorbim de port popular, ustensile ţărăneşti, obiecte din lemn sau pictură naivă, în marea lor parte provin prin achiziţie. În expoziţie prezentăm doar o mică selecţie. Cele provenite din donaţie se află în depozitele noastre, iar o bună parte din achiziţii se află în expoziţia permanentă de la etajul 3. Aş menţiona totuşi o donaţie recentă de 193 de tablouri de pictură naivă de la o colecţionară, Bejan Maria, care a făcut acest gest nobil de a ne dona nouă această colecţie adunată cu multă trudă”, a precizat Ioan Goman.

În acest context, Gabiel Moisa, managerul Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal a subliniat faptul că într-o lume în care aproape toată lumea aleargă într-o direcţie, există şi oameni care vin şi donează valori extraordinare pe care aleg să le introducă în circuitul public.

„Să nu uităm un cuvânt mare de mulţumire şi colegilor noştri restauratori şi conservatori, fără de care multe din obiectele de aici nu ar arăta aşa. Mulţumim şi celor de la Secţia de Relaţii publice şi expoziţii care contribuie la fiecare expoziţie pe care o facem”.

La vernisaj au fost prezenţi şi participanţi la Sesiunea internațională de comunicări științifice „Interferenţe. Trecut, prezent, viitor” care a debutat joi şi se va încheia vineri. La evenimentul găzduit de Muzeul Ţării Crişurilor – Complex Muzeal participă peste 180 de specialiști din țară și străinătate care vor susţine 152 de comunicări științifice.

Expoziția „Patrimoniu recuperat. Obiecte nou intrate în colecțiile Muzeului Țării Crișurilor (2020-2023)” va putea fi vizitată până în 12 noiembrie.