Transilvania, neatractivă pentru Guvern

Prima întâlnire de după alegeri între parlamentarii bihoreni şi reprezentanţii mediului de afaceri din judeţ, organizată la Centrul de afaceri din Cetate de către Camera de Comerţ şi Industrie, Federaţia Patronilor şi Consiliul Naţional al IMM-urilor a adus în atenţia publică situaţia reală din economie. Aşa cum o văd oamenii de afaceri, dar şi din perspectiva parlamentarilor.

Ce-i doare pe bihoreni?

Carenţele codului fiscal, ale cadrului legislativ care permite unui executor judecătores să „omoare ” o firmă blocând conturile la toate băncile, abandonarea lucrărilor la autostrada Transilvania, blocarea investiţiilor finanţate de stat, inclusiv a celor deja începute, lipsa sprijinului financiar fie şi măcar prin plata de la bugetul de stat a facturilor pentru lucrările deja executate, faptul că un angajator nu poate da afară un angajat chiar dacă acesta fură, chestiuni care ar trebuie rezolvate fie şi doar pentru că „nu vin în conflict cu doctrina politică a nici unui partid” au fost doar câteva dintre temele aduse în discuţie de Maria Sabin, preşedintele Sapico, ori de Ioan Lezeu de la Congips. „Nu sunt bani pe proiecte, aşa că s-au oprit marile investiţii: DN 76 Oradea – Beiuş era în lucru şi s-a oprit, amenajarea malurilor Crişului Repede s-a oprit, reabilitarea podului Densuşianu s-a oprit”, a venit în sprijinul oamenilor de afaceri cu argumente locale, senatorul Gavrilă Ghilea, cunoscător al fenomenului şi din perspectiva faptului că a condus Construcţii Bihor. Ioan Lezeu a spus că în acest an a vândut doar în proporţie de 10% materiale de construcţii pe proiecte, comparativ cu alţi ani în care vindea materiale de construcţii pentru proiecte publice în proporţie de 40% din totalul vânzărilor. Directorul economic al Camerei de Comerţ Bihor, Mina Giurea a adus apoi în atenţie a adus în atenţie tarele Legii 31 a societăţilor comerciale, dar şi faptul că microintreprinderile sunt impăozitate cu 3% „pentru nimic ”. Directorul economic al CCI Bihor a spus apoi că bani trebuie făcuţi să circule şi că reintroducerea certificatelor de trezorerie ar fi de natură să impulsioneze acest fenomen, în condiţiile în care dobânzile la depozitele de la bănci nu sunt atractive, mai ales după ce posesorii lor mai sunt şi impozitaţi cu 16% ”. Chiar dacă oamenii de afaceri ar fi vrut să audă că toate problemele aduse în discuţie vor avea soluţii, parlamentarii au ţinut să explice care sunt mecanismele după care funcţionează Parlşamentul şi ministerele. Una dintre explicaţiile faptului că nu vin fonduri de la Bucureşti spre Transilvania a fost dată de parlamentarul Szabo Odon care a explicat că în acest moment, în actuala componenţă a Guvernului, „forţa politică şi interesul politic s-a mutat în afara Transilvaniei. Emil Boc era transilvănean, UDMR îşi are bazinul electoral în Transilvania, ori acum e în opoziţie ”, a explicat Szabo Odon. Deputatul UDMR a accentuat, ceea ce a afirmat şi în campania electorală, că rolul parlamentarii nu e acela de a aduce bani în judeţ, ci de a face legi.„ Domnului Cseke Attila i s-a făcut dosar de către DNA sub acuzaţia că a coordonat bani către Satu Mare. Aici suntem toţi puşcăriabili de la un capăt la altul al mesei, dacă facem lobby pentru judeţ”, a declarat parlamentarul, arătând către deputaţii şi senatorii din prezidiu. „Bani pentru Bihor a adus Cornel Popa în perioada Guvernului Tăriceanu. Atunci erau bani, acum nu sunt bani. Şi apoi, nici Transilvania nu este reprezentată la Bucureşti de lideri puternici. Iar Cornel Popa era liderul parlamentarilor din Transilvania”, a explicat Cristian Bodea mecanismul prin care sunt alocaţi banii de la Guvern.

Parlamentarii care au răspuns iniţiativei FPB, CCI şi CNIPMMR au fost: Cristian Bodea, Szabo Odon, Gheorghe Bogdan, Florica Cherecheş, Cseke Attila, Ioan Cupşa, Sonia Drăghici, Gavrilă Ghilea, Ioan Sorin Roman. Următoarea întâlnire este programată pe 16 ianuarie 2014.