Tradiția populară „Umblatul cu Ursul” este specifică regiunilor montane ale țării, în special în zona Moldovei. Această tradiție este o practică folclorică străveche, care a fost păstrată până în ziua de astăzi.

Ursul este prezentat în mitologia românească ca un simbol al morții, renașterii și reînnoirii. Obiceiul „umblatului cu Ursul”, practicată în special în perioada sărbătorilor de iarnă, avea rolul de a aduce noroc și prosperitate în comunitate.

Ursul este considerat și o ființă magică, care, prin dansul său, ar putea alunga spiritele rele și ar aduce protecție și binecuvântare asupra caselor și gospodăriilor. Practicile de „umblat cu ursul” erau strâns legate de rituri de purificare a satului, fiind văzute ca un mijloc de a asigura sănătatea și belșugul pentru întreaga comunitate în anul ce urma să vină, a explicat Apuseni.info.

Muzică și costume

„Umblatul cu Ursul” presupune de obicei o echipă de tineri, îmbrăcați în piei de urs sau costume tradiționale care imită mișcările acestuia. Aceștia, alături de un grup de „măști” (alte personaje tradiționale), parcurg casele satului, intrând pe rând în gospodării, însoțiți de muzică și de cântece specifice. În multe localități, acest obicei are loc de Anul Nou sau de Crăciun, dar în anumite zone, poate fi întâlnit și în alte perioade ale anului, asociat cu diverse ritualuri de purificare sau cu sărbători dedicate astralelor, a mai relatat sursa menționată anterior.

În grupul de „ursari” pe lângă urs, sunt incluse și personaje precum „capra”, „moșul„ , „turcul” sau „căpcăunul”. „Ursul” este personajul principal, fiind simbolul principal al tradiției, însă fiecare personaj are un rol bine stabilit, simbolizând diverse elemente ale mitologiei.

Dansul ursului este vibrant și energic, cu mișcări caracteristice animalului: rostogoliri, sărituri și învârtiri. De obicei, ursul este condus de „ursar”, un tânăr care are rolul de a ghida „ursul” și de a interacționa cu oamenii din sat, dar și de a stăpâni acest dans ritualic, a mai precizat Apuseni.info.