Inspectorul școlar general Alin Serafim Ștefănuț vorbește despre decizii dificile, politizare, lipsa profesorilor și efectele pe termen lung ale reformelor din sistem.

Anul școlar 2025-2026 vine cu mai multe provocări simultane pentru învățământul bihorean: modificări legislative succesive, reorganizarea rețelei școlare din Oradea și județ, lucrări de reabilitare aflate în plină desfășurare, dar și apropierea examenelor naționale. În acest context, Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Bihor a decis organizarea unor simulări județene înaintea celor naționale, pregătindu-se pentru una dintre cele mai mari schimbări din ultimii ani în ceea ce privește admiterea elevilor după clasa a VIII-a.

Simulări județene, mai puțini elevi și un sistem pus la încercare

Pentru prima dată, în acest an școlar, IȘJ Bihor va organiza simulări județene, atât pentru Evaluarea Națională, cât și pentru Bacalaureat, înaintea celor stabilite la nivel național. Simulările sunt programate în luna ianuarie, cu scopul declarat de a oferi școlilor un instrument real de lucru pentru îmbunătățirea rezultatelor. Subiectele sunt unice la nivel de județ, realizate în mai multe variante, iar evaluarea este făcută de profesorul de la clasă și de un al doilea profesor.

Rezultatele sunt comunicate individual elevilor și discutate inclusiv cu părinții, urmând ca în consiliile profesorale să fie stabilite planuri de remediere acolo unde este cazul. În paralel, sistemul se confruntă cu un declin demografic evident. În acest an sunt cu aproximativ 285 de elevi de clasa a VIII-a mai puțini față de anul trecut, ceea ce va duce la reducerea numărului de clase de a IX-a la nivelul județului. În plus, modificarea efectivelor maxime, de la 26 la 28 de elevi într-o clasă, va însemna locuri mai multe, dar mai puține clase. Reorganizarea unităților de învățământ din Oradea, realizată în lunile iulie-august 2025, a generat situații dificile pentru părinți și profesori. Există școli relocate, unități care funcționează în două schimburi și familii cu copii înscriși în mai multe școli, dimineața și după-amiaza.

Printre exemplele concrete se numără Colegiul Național „Iosif Vulcan”, unde o parte dintre clase funcționează lângă Colegiul Economic „Partenie Cosma”. „Apreciez că atât părinții, cât și profesorii și autoritățile locale au înțeles că ceea ce se întâmplă în acest an școlar este o situație excepțională și că, atunci când tragem linie, beneficiile sunt mult mai mari, nu doar pentru elevii care sunt acum în sistem, ci pentru întregul învățământ”, spune inspectorul școlar general.

Dispar clasele profesionale

O noutate foarte importantă a anului școlar 2026-2027 este că nu vor mai exista clase de învățământ profesional. Dacă până acum o parte dintre absolvenții de clasa a VIII-a puteau evita Evaluarea Națională, optând direct pentru profesional, acest lucru nu va mai fi posibil. Învățământul profesional este integrat în învățământul tehnologic, iar admiterea se va face exclusiv prin repartizare computerizată, la care vor participa toți elevii. Această schimbare va avea efecte directe asupra statisticilor.

Un număr semnificativ de elevi care până acum nu se prezentau la Evaluarea Națională vor fi obligați să participe, ceea ce va duce, inevitabil, la scăderea mediei județene.

„Aveam anual un procent destul de mare de elevi absolvenți de clasa a VIII-a care nu se duceau la Evaluarea Națională, tocmai pentru că optau pentru învățământul profesional. Acum toți trebuie să meargă la Evaluare. Dacă nu se vor duce, vor fi repartizați de o comisie județeană, în funcție de locurile rămase disponibile”, explică Alin Serafim Ștefănuț.

În același timp, sistemul se confruntă cu probleme vechi, nerezolvate: directori interimari, mai ales în mediul rural, dar și deficit de cadre didactice la discipline precum fizica, chimia sau specializările tehnice. În prezent, în Bihor predau 5.261 de profesori titulari, 365 fiind angajați pe durata de viabilitate a postului, precum și 1.233 de suplinitori, dintre care 81 fără studii corespunzătoare. Inspectorul școlar general recunoaște că funcția de director nu este atractivă pentru multe școli gimnaziale din mediul rural și amintește că la concursurile din 2022 au existat unități unde nu s-a prezentat niciun candidat.

„Și inspectorii generali ar trebui să dea concurs!”

Un subiect sensibil rămâne însă modul de numire a conducerii inspectoratelor. În timp ce directorii și inspectorii trebuie să susțină concursuri, inspectorii școlari generali sunt numiți politic. O situație pe care și șeful IȘJ Bihor o consideră problematică.

„Din punctul meu de vedere, ar trebui ca și inspectorii generali să dea concurs. Este foarte importantă legitimitatea când ai o astfel de funcție și astfel de responsabilități. Poți face o strategie pe patru ani pentru a-ți aplica viziunea. Se pot evalua rezultate de la un an la altul”, afirmă Ștefănuț, care susține însă că politizarea inspectoratului nu este atât de accentuată pe cât se crede: „Referitor la ultimul inspector pe care l-am numit în cadrul instituției, Viorel Mititean, în momentul în care am discutat cu dânsul, am avut în vedere o persoană competentă, cu o bună reputație, nu a contat nicio clipă faptul că este sau nu este implicat politic, atâta timp cât nu ne afectează munca și putem să colaborăm și să punem interesul elevilor și școlilor pe primul loc”.

Pe termen scurt, miza este revenirea la normalitate după un an descris chiar de conducerea IȘJ ca fiind unul de „sacrificiu”. Sunt 24 de corpuri de clădiri aflate în reabilitare, unele deja redeschise, la Școala Gimnazială nr. 16 și la Liceul Teoretic German „Friedrich Schiller”, iar până la 31 august 2026 toate lucrările trebuie finalizate, fiind finanțate din fonduri europene.

„Ne dorim să revenim cu cât mai multe clase într-un singur schimb, de dimineață, activitățile să se desfășoare firesc, să se încheie această perioadă de sacrificiu”, afirmă șeful IȘJ Bihor.

Acesta anunță și demersuri pentru atragerea tinerilor în sistem, inclusiv întâlniri cu studenții din anii terminali ai Universității din Oradea, pentru promovarea carierei didactice. În ceea ce-i privește pe profesori, Ștefănuț spune că urmează să fie organizat, împreună cu Casa Corpului Didactic și Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, un proiect pentru dezvoltarea competențelor și abilităților de management în rândul directorilor de unități de învățământ din Bihor și a inspectorilor școlari.