Deși în primă instanță, doi dintre inculpați – orădeanul Lajos Szentgyorgyi și un sirian stabilit în România, Dawoud Khoushnaf – au fost condamnați la câte 7 ani de închisoare, ei au scăpat de pedeapsă la Curtea de Apel Oradea. Asta pentru că, în urmă cu două luni, au achitat 3,5 milioane de lei, sumă ce reprezintă prejudiciul ce le-a fost imputat, dobânzile și penalitățile, plus 20% din valoarea pagubei.

[eadvert]

În schimb, un alt patron din Oradea – Ciprian Claudiu Bara – a rămas cu pedeapsa de 10 ani de detenție dictată de prima instanță, iar o orădeancă, Ramona Popa, implicată și ea în circuitul evazionist, a încasat o amendă de 22.500 de lei. În cazul altor doi oameni de afaceri s-a luat măsura încetării procesului penal, pe motiv că faptele s-au prescris.

Tot prescripția l-a salvat de răspundere pe cel de-al șaptea inculpat, Răzvan Andronache, acuzat că i-a transmis informații despre anchetă lui Ciprian Bara, care fugise din țară înainte de perchezițiile făcute în acest caz de polițiști.

Sentința dată, vineri, de Curtea de Apel Oradea este definitivă.

Zahăr și firme fantomă

Ancheta derulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a arătat că, în perioada martie 2011 – mai 2012, Ciprian Bara și Ramona Popa, pe atunci Brie, ar fi înregistrat în contabilitatea unei firme pe care o conduceau achiziții fictive de zahăr în valoare de 13,6 milioane de lei. În acest fel, arătau procurorii, bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu 5 milioane de lei, reprezentând TVA și impozit pe profit care nu au fost plătite.

Bara și Popa ar fi fost ajutați de un alt bihorean, Robert Titi, care ar fi adus cinci persoane care să fie numite administratori sau împuterniciţi în cadrul firmelor fantomă folosite în cadrul circuitului evazionist. El ar fi asigurat ”susținerea financiară necesară demarării activității circuitului evazionist până la momentul funcționării acestuia de la sine ca urmare a fluxului de numerar generat de operațiunile de achiziție și revânzare, participând apoi la împărţirea beneficiilor rezultate în urma săvârşirii infracţiunii”, arătau procurorii, potrivit hotărârii Curții de Apel Oradea.

Un an mai târziu, între mai și septembrie 2013, în scenă a intrat Lajos Szentgyorgyi, un om de afaceri din Oradea. Alături de acesta, Popa și Bara au cumpărat zahăr de la o firmă din Ungaria, plătind între 610 și 630 de euro/tonă. Magistrații au stabilit că, ulterior, cei trei ar fi folosit documente false care atestau că zahărul ar fi fost vândut către firme din Belgia, Ungaria și Bulgaria. În cazul societății bulgărești care a fost implicată în acest circuit, aceasta era controlată de sirianul Dawoud, susțineau anchetatorii.

În realitate, marfa ar fi ajuns la alte societăți din România, care, la rândul lor, le-au vândut unor beneficiari din București, Pitești și alte localități cu prețuri între 660 și 710 euro/tonă. Prin folosirea acestor manevre, nu a fost plătit TVA în valoare de aproape 2 milioane de lei, arătau anchetatorii.

Dispărut înainte de percheziții

”Buba” s-a spart la sfârșitul lunii septembrie 2013, când polițiștii de investigare a criminalității economice din Bihor au făcut 35 de percheziții în cinci județe și în București, la sediile a 20 de firme și domiciliile a 15 persoane.

Doar că pe Ciprian Bara nu l-au găsit: fugise din țară chiar înaintea perchezițiilor. O anchetă a DNA Oradea indica faptul că informațiile despre descinderi i-ar fi fost transmise omului de afaceri de către comisarul-șef Nicolae Brîndaș, adjunctul din acea perioadă a șefului Poliției Bihor, prin intermediul lui Răzvan Mihai Andronache.

Numele acestuia din urmă figurează și el în dosarul lui Ciprian Bara, fiind acuzat că l-a ajutat pe omul de afaceri ca, înainte cu două zile de percheziții, să ia din sediul unei firme agende, documente contabile și un laptop cu acte pentru a nu fi găsite de anchetatori. Ulterior, după fuga lui Bara din țară, Andronache i-ar fi furnizat periodic acestuia informații privind stadiul anchetei, au arătat procurorii.

Ciprian Bara s-a predat în ianuarie 2014, după ce fusese dat în urmărire europeană, și a stat în arest până în luna iunie a aceluiași an.

Fapte prescrise, dar și condamnări cu executare La 9 ani de la înregistrarea dosarului de evaziune la Tribunalul Bihor, instanța a pronunțat, în februarie 2023, prima sentință în acest caz. Cea mai grea pedeapsă a primit-o Ciprian Bara: 10 ani de închisoare. Chiar dacă judecătorii au constatat prescrierea unor fapte, orădeanul a fost condamnat pentru altele la 7 ani de detenție, la care s-au adăugat 3 ani de închisoare, printr-o sentință dată în 2010 de Curtea de Apel Oradea, într-un dosar mai vechi.

Ciprian Claudiu Bara nu a fost de găsit de polițiști pentru a fi dus la penitenciar, astfel că a fost dat în urmărire națională.

De încetarea procesului penal pe motiv de prescriere a faptelor au beneficiat și Robert Titi, Viorel Ion (un om de afaceri din București) și Răzvan Andronache. În plus, acesta din urmă a fost achitat pentru ajutorul dat lui Bara la ridicarea documentelor dinainte de percheziție, considerându-se că a acționat fără vină.

În schimb, Tribunalul Bihor a obligat-o pe Ramona Popa să plătească o amendă de 22.500 de lei și i-a condamnat la câte 7 ani de închisoare pe Lajos Szentgyorgyi și pe sirianul Dawoud Khoushnaf. De asemenea, cinci inculpați au fost obligați să plătească statului paguba totală calculată la aproape 7 milioane de lei.

Procesul s-a mutat la Curtea de Apel Oradea, care, după doar jumătate de an, a dat sentința definitivă. Szentgyorgyi și sirianul Dawoud au scăpat de închisoare pentru că au plătit partea lor din prejudiciul imputat: 3,5 milioane de lei. ”Dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte”, a explicat instanța de apel.

Instanța de apel a păstrat celelalte condamnări dispuse de Tribunal și a dispus ca prejudiciul rămas să fie plătit de Ramona Popa, Ciprian Bara, Robert Titi și Ion Viorel.