Van Gogh şi Renoir de colecţie

Expoziţia care a fost vernisată marţi seara la Muzeul Ţării Crişurilor reprezintă un eveniment de excepţie. Ea cuprinde 100 de heliogravuri după desenele lui Van Gogh şi 34 de litografii după lucrări aparţinând lui Renoir.

Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, apreciază că acest vernisaj este un eveniment important, reprezentând reluarea colaborării cu colecţionarii. Lucrările din această expoziţie fac parte din colecţia unui colecţionar de artă german, Thomas Emmerling. Născut la Nürnberg, cu părinţi originari din Transilvania, Emmerling a venit pentru prima oară în România în 1999, cu intenţia de a-şi deschide o galerie de artă. Şi-a cumpărat vechea clădire a şcolii germane din Cisnădioara, unde în 2017 a deschis o galerie de artă unde sunt expuse o parte din lucrările colecţiei sale. El este şi co-fondator al mişcării Kunsthaus Siebenbürgen, care îşi propune promovarea artei transilvănene şi „îmbogăţirea ofertei culturale şi a mediului cultural”.

Din colecţia sa impresionantă fac parte nume importante, precum: Dürer, Van Gogh, Renoir, Matisse, Picasso, Dali, Miró, Braque, Kokoschka, Kirchner, Chagall şi mulţi alţii. Tablorurile din colecţia lui Emmerling vor fi prezentate pe etape la Oradea, în baza unui parteneriat de lungă durată cu Muzeul Ţării Crişurilor. De altfel, colecţionarul german este adeptul „muzeului mobil al artei”, un mod de a fi admirate lucrările pe care le deţine în mai multe locuri din România şi nu numai.

Heliogravuri după Van Gogh

Cele o sută de heliogravuri tipărite după desenele lui Van Gogh provin din colecția industriașului olandez Hydde Nieland din Dordrecht, care au fost publicate la tipografia Versluys en Scherjon din Utrecht (Olanda). Nieland le-a achiziționat în timpul unei expoziții Van Gogh de la Haga, în 1892. Portofoliul a fost publicat cu ocazia inaugurării Muzeului din Dordrecht (Olanda), în 1905. Heliogravura este cel mai vechi procedeu de reproducere a imaginilor fotografice. Portofoliul original tipărit la Versluys en Scherjon este primul publicat, şi acesta este prezentat în expoziţia de la Oradea.

Desenele care se află în aceste heliogravuri sunt din perioada incipientă a activităţii artistice a lui Van Gogh, după cum precizează curatorul David Indig. Multe dintre ele fac parte din perioada când lucra ca şi evanghelist într-un oraş minier, considerând că trebuie să ilustreze suferinţa şi viaţa grea pe care o duceau minerii. Ulterior, s-a axat pe tema vieţii la ţară şi a activităţiilor ţăranilor, cum ar fi cositul, ţesutul. Van Gogh alegea tot timpul să picteze în principal oameni, pentru că aprecia foarte mult viaţa şi oriunde mergea căuta să imortalizeze oamenii pe care îi întâlnea, spune David Indig.

Litografii după Renoir

Cea de-a doua parte a expoziţiei, reprezentând cele 34 de litografii pe care Fernand Mourlot, litograf şi editor francez, a reuşit, în 1951, să le realizeze după lucrările lui Renoir, a fost prezentată de curatorul Milena Pop. Litografia a fost descoperită în secolul al XVIII-lea. „Renoir marchează prin impresionism o perioadă opusă academismului, în care se pot anticipa premisele avangardei. Artistul îşi configurează opera în câteva etape. Momentul impresionist prezintă scene de gen reluate în perioada culorilor saturate. Ce trebuie remarcat este că nudul apare ca subiect în toate etapele. Artiştii din a doua jumătate a secolului XIX realizează gravură precum Cezane, Monet şi Degas. Renoir, în schimb, insistă pe gravură, specializându-se pe litografie datorită calităţilor precum precizia liniei şi jocul valorilor. În expoziţie, cele mai multe litografii sunt reprezentate de nud, portret sau autoportret”, explică Milena Pop. Opera lui Renoir a demonstrat importanţa studiului după model. O parte din gravuri sunt studii premergătoare pentru opere în pictură. Din 1896, Renoir lucrează alături de asistentul său, Auguste Clot, alături de care va realiza mai multe lucrări de gravură.

Expoziţia va putea fi vizitată până în 25 ianuarie 2019, la sediul Muzeului Ţării Crişurilor (str. Armatei Române nr. 1/A).