Copii obosiţi şi zgomotoşi, adulţi transpiraţi, sufocare generală, nervi întinşi şi coadă pe două rânduri la intrarea în secţiile de votare. Cam acestea erau auspiciile sub care se derula procesul electoral la mijlocul zilei de duminica în Velenta, zona cu cea mai mare concentraţie de populaţie rromă din Oradea.
Aici votarea masivă a început în jurul amiezii. Enoriaşii au purces la vot după ce s-au încărcat spiritual cu mesajele transmise-n slujbele de duminică ale diverselor confesiuni active-n zonă.
Dacă în centrul oraşului membrii comisiilor de votare cam şomau, la cele trei secţii de la şcoala Ioan Slavici, în jurul orei 12.00 se făcuseră deja cozi la intrarea în sălile de vot. Aron Tibor a venit la votare într-o ţinută ultra lejeră, însoţit de fiica sa şi câţiva vecini din zona Voltaire. „Să fie mai bine, mă gândesc”, întrebat pentru ce votează.
Vecinul său, Kovari Bela e mai în temă cu problemele locului şi pare să aibă aşteptări mai concrete de la votul de duminica. „Ne dorim o situație mai bună. La noi în cartier trebuie făcute multe: asfalt, bloc, canalizare. Să fie frumos și acolo, pe Voltaire. Să facă gard. Nu se ocupă nimeni. Ne trebuie acoperiș, pentru că plouă de numa-numa în bloc”, și-a spus Kovari baiurile.
Reclamații anonime
În inima ţigăniei din Velenţa, la aşa numitele Blocuri NATO, muzica răsuna-n boxe, pruncii ieşiseră la joacă-n stradă, adulţii chefuiau ca-ntr-o zi de sărbătoare. Aparatele foto, însă, par să-i intimideze. Oamenii spun că au trecut pe la urne dar refuză să intre-n detalii. Îşi deleagă, de bună voie, dreptul la cuvânt spre lideri. „Uitaţi-vă singuri cum arată blocul”, era răspunsul la întrebarea ultra-uzată zilele astea „Pentru ce (nu pentru cine!) aţi votat?”. „Oamenii au votat să aibă o viaţă mai bună, pentru o schimbare-n viaţă. Aici, în blocurile astea, tot ce s-a făcut în ultima vreme, geamuri sau uşi, oamenii au făcut din banii lor”, spune liderul, cel pe care toţi îl ştiu ca „primar al ţiganilor”.
Deşi drumul asfaltat trece prin dreptul blocurilor, oamenii au, în continuare, reclamaţii: „Pe Navigatorilor, pe Năvodarilor, nu s-a asfaltat nimic şi nici nu s-a băgat apă”. Ultimele contacte cu vreo formă de autoritate locală datează de vreo două luni, spun liderii rezidenţilor. Multele reclamaţii rămân, însă, anonime. Liderii interzic declaraţiile „nominale” de teama „represaliilor ulterioare”. Dau de înţeles că populaţia din zonă e target pentru două tabere politice dar majoritatea celor de acolo primesc ajutoare sociale şi alte drepturi băneşti de la Primărie, pe care ar prefera să le păstreze şi-n viitor, motiv pentru care … mucles!
Citiți principiile noastre de moderare aici!