„Zestrea minerală a Maramureșului”

Joi a fost vernisată la Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural expoziţia „Zestrea minerală a Maramureșului”, realizată în parteneriat cu Muzeul Judeţean de Mineralogie „Victor Gorduza” din Baia Mare. Expoziţia cuprinde 61 de flori de mină, care pot fi admirate la parterul Turnului A-B, în sălile 18-19, în apropierea Lapidariului.

La vernisaj, Ionuţ Ciorba, director adjunct al Muzeului Oraşului Oradea, a precizat: „Această expoziţie, pentru muzeul nostru cel puţin, reprezintă o premieră. Este pentru prima oară de la momentul înfiinţării de anul trecut când exponatele nu sunt creaţii umane, ci sunt rodul creaţiei naturii. Această expoziţie poate părea oarecum surprinzătoare, pentru că este găzduită într-un muzeu al oraşului, dar nu trebuie uitat faptul că un muzeu este o instituţie care colecţionează, restaurează şi expune în scopul cunoaşterii mărturii în timp ale evoluţiei comunităţii umane, dar şi ale mediului înconjurător”. Deschisă chiar înainte de 1 martie, simbolic, împreună cu muzeul din Baia Mare, cel orădean oferă prin această expoziţie doamnelor şi domnişoarelor un „buchet” de flori de mină.

Zestrea minerală este expresie a unei activităţi de exploatare a resurselor minerale din nord-vestul României, care s-a desfăşurat pe o perioadă de aproape şapte secole. A fost adunată cu multă trudă de către cei care au lucrat în adâncurile exploatărilor miniere, o zestre care apoi s-a constituit în aproximativ ultimii 50 de ani ca şi patrimoniu muzeal.

Un reper european

Astăzi, după cum precizează conf. univ. dr. ing. Ioan Denuţ, directorul Muzeului Judeţean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare, muzeul de mineralogie are un patrimoniu foarte bogat, aproximativ 20.800 de piese, eşantioane minerale în cea mai mare parte, dar şi roci şi fosile, patrimoniu care face ca muzeul de mineralogie să fie considerat cel mai mare muzeu regional din Europa, deoarece toate piesele sunt recoltate exclusiv din zona de nord-vest a României. Valorificarea patrimoniului muzeal s-a făcut de-a lungul timpului – în cei 40 de ani de funcţionare ca secţie şi ca muzeu, prin organizarea a peste 180 de expoziţii temporare. O parte dintre acestea, peste 40, sunt expoziţii pe care muzeul le-a găzduit, dar cea mai mare parte sunt 137 de expoziţii organizate cu patrimoniul muzeului de mineralogie, cele mai multe în ţară, dar şi 45 de expoziţii organizate în străinătate, majoritatea în Austria, Ungaria, Franţa, dar şi în Germania, Olanda, Belgia, Monaco şi Republica Moldova.

„Ne bucurăm că suntem aici, în Oradea, cu o expoziţie în premieră. Aş dori să rememorez câteva din cuvintele spuse de Victor Gorduza, cel care a avut ideea înfiinţării la Baia Mare a muzeului de mineralogie, l-a dezvoltat şi l-a făcut cunoscut în ţară şi în lume. «Am iubit florile zămislite de munte deasupra lui, dar şi pe cele din adâncurile lui tainice. Am făcut din ele un buchet pe care îl dăruiesc tuturor». Aşa de frumos caracteriza Victor Gorduza muzeul de mineralogie, un «buchet» din flori de mină, din care am desprins câteva «petale» şi le-am adus publicului orădean cu mare drag, sub forma acestei expoziţii pe care am botezat-o «Zestea minerală a Maramureşului»”, a spus Ioan Denuţ.

Expoziţia deschisă la Oradea cuprinde 61 de piese atent selectate după mai multe criterii, precizează directorul muzeului băimărean. Cele estetice primează, care scot în evidenţă aspectele deosebite legate de culorile variate, de morfologia cristalelor sau de habitusul lor (DEX: habitusul unui cristal definește suprafața unei fațete a cristalului raportat la suprafața celorlalte fațete). Eşantioanele reprezentative pentru zona de nord-vest a României, o zonă minieră foarte importantă, au fost recoltate de la mai multe exploatări miniere, când acestea erau în funcţiune, cum ar fi: Cavnic, Herja, Baia Sprie, Nistru, Săsar, Valea Roşie sau din Munţii Ţibleşului.

Estetică deosebită

Se regăsesc în expoziţie cristale transparente sau albe de cuarţ, cu habitus columnar şi cu terminaţii piramidale, sau asociaţii sub formă de brăduleţ, apoi varietatea cuarţului din Valea Roşie, care are culoare violet – ametistul, calcitul, care este carbonatul de calciu, prezentat într-o varietate destul de mare de aspecte morfologice, cum ar fi cristalele clasice sub formă de romboedrii, calcitul dantelat şi de la mina Cavnic, calcitul numit varietatea „gavră”, după minerul care a descoperit filonul, şi care se prezintă ca o pojghiţă formată din cristale de calicit depuse pe un suport format din cristale de cuarţ, care ulterior a fost solubilizat.

Se mai regăseşte în expoziţie stibina – sulfura de stibiu, unul dintre mineralele care au făcut cunoscută zona Baia Mare în Europa şi în toată lumea, care are culoare neagră, dar variază ca şi morfologie, de la cele din mina Băiuţ, care au un habitus columnar, de grosimi mai mari, până la cele de la mina Herja, care au un habitus aplatizat, sau cele de la Baia Sprie, în care cristalele sunt ca nişte ace subţiri şi ornamentate cu mici cristale de baritină transparentă. Se regăsesc şi minerale descrise pentru prima dată în lume în zona Baia Mare, cum sunt sulfosărurile fizelit şi scheelit sau rodocrozitul – carbonatul de mangan, uşor de recunoscut după culoare sa roz. Nu lipseşte nici sulfura de fier – pirita, cu o formă cubică impresionantă. Vârsta acestor piese este în jur de 8-9 milioane de ani.

Angela Lupşea, directorul Muzeului Oraşului Oradea, a mulţumit directorului muzeului de mineralogie, Ioan Denuţ, că a avut curajul şi încrederea de a încredinţa aceste flori de mină unui colectiv tânăr şi speră ca această expoziţie să reprezinte începtul unei colaborări. Expoziţia „Zestrea minerală a Maramureșului” poate fi vizitată până în 20 august.