Nu mai puţin de 18 lei net/oră primesc zilierii angajaţi la o fermă de castraveţi din Husasău de Tinca, judeţul Bihor. În condiţiile în care muncesc 8 – 10 ore pe zi, şase zile pe săptămână, aceştia pot câştiga între 3.500 şi 4.300 de lei pe lună. O sumă deloc de neglijat şi comparabilă cu sumele plătite zilierilor care pleacă la cules de căpşuni sau mazăre în ţările vestice.

Mai mult, fermierul le oferă zilierilor cazare gratuită în locuinţe de tip container în cadrul fermei. Containerele sunt mobilate cu paturi, dulapuri, mese, scaune şi frigidere. De asemenea, angajaţii mai au la dispoziţie o bucătărie comună, dotată cu aragaze şi maşini de spălat vase, maşini automate de spălat rufe şi băi comune, separat pentru femei şi bărbaţi.

Greu cu forţa de muncă

La sediul firmei, unde sunt birourile şi spaţiile de cazare pot fi văzute maşini cu numere de pe întreg cuprinsul ţării: de la Vâlcea, la Suceava, din Bacău, la Hunedoara.

În prezent, ferma din Husasău de Tinca are peste 500 de zilieri cu care recoltează castraveţi de pe circa 100 de hectare. De asemenea, mai are 14 angajaţi permanenţi. „Avem mari probleme cu forţa de muncă. Foarte greu găsim persoane care să lucreze la recoltat de castraveţi. Avem zilieri din toată ţara”, ne-a declarat Dragoş Ciortin, reprezentantul fermei.

Tot procesul tehnologic se desfăşoară după reţete nemţeşti: de la analiza solului, la alegerea seminţelor, la irigarea suprafeţelor cultivate, la rotaţia culturilor, la tehnologiile folosite.

Doar procedura de înregistrare a zilierilor se derulează după „reţetă” românească, înregistrarea acestora în registrul zilierilor desfăşurându-se manual.

„Vă închipuiţi ce greu este să înregistrezi în fiecare zi în registrul zilierilor peste 500 de persoane. Nu este o muncă uşoară. Dar odată cu modificările aduse Legii nr.52 din 15 aprilie 2011 lucrurile par să se îmbunătăţească. Conform Art.4, începând cu data de 20 decembrie 2019, se înfiinţează Registrul electronic de evidenţă al zilierilor, oferind astfel un suport considerabil tuturor fermierilor care lucrează cu un număr mare de zilieri”, a precizat Dragoş Ciortin.

„Situaţia cea mai delicată sunt oamenii. Degeaba vrei tu să creşti, să cultivi 500 de hectare, dacă nu ai personal. Ne-am gândit să aducem persoane din afara UE, din Nepal. Probabil că viitorul va fi al automatizării, al robotizării şi în agricultură”, crede specialistul.

„Condiţiile sunt comparabile cu cele pe care vedem noi că li se oferă celor care pleacă la munca în agricultură afară. Se dovedeşte, încă odată, că avem o problemă imensă vizavi de resursa umană. Nici măcar în condiţiile oferite de acest angajator, care oferă venituri orare şi condiţii de cazare peste piaţă, zilierii nu se prea înghesuie. Vedem că extinderea fermei este condiţionată de lipsa resursei umane. Resursa umană pune punctul pe «i»”, a declarat Békési Csaba, directorul executiv al AJOFM Bihor.

Acesta este de părere că dacă s-ar face o unitate de procesare chiar lângă fermă ar avea de câştigat şi fermierul şi angajaţii. În felul acesta s-ar face economii la transport şi s-ar putea plăti persoanele angajate în cadrul întreprinderii de procesare.

„Este o investiţie deosebit de mare. Poate că dacă ne-am gândi, împreună cu angajatorul, să facem o unitate de procesare direct lângă fermă, cu ajutor de stat, ar avea de câştigat şi fermierul şi angajaţii”, este de părere directorul executiv al AJOFM Bihor.

Sprijin pentru fermierii locali

Prezenţa fermei germane la Husasău de Tinca este un sprijin şi pentru micii fermieri din zonă. Aceştia au posibilitatea să-şi cultive terenurile pe care le au cu seminţe primite gratuit de la fermă, care le preia şi produsele.

„Anul acesta am iniţiat un proiect, prin care oferim seminţe gratuite şi consultanţă micilor fermieri din zonă, cu care încheiem şi contracte pentru preluarea recoltei”, spune reprezentantul European Vegetable.

Micii fermieri primesc între 0,12 cenţi/kilogram şi 2 euro/kilogram, în funcţie de dimensiunea castraveţilor, cei mai mici fiind cel mai bine plătiţi.