„Zone Umede pentru un viitor sustenabil”, acesta a fost sloganul mondial pe care tinerii l-au prezentat fie folosind desene, machete, lucrări, poezii dar și mini scenete educative.

Activităţile s-au desfăşura în laboratorul de Protecţia Mediului din Beiuș şi au reunit peste 40 de elevi şi cadre didactice. Fiecare ecologist a dorit să evidenţieze importanţa şi rolul zonelor umede în dezvoltarea unei comunităţi. Inedite au fost materialele de prezentare realizate prin reciclarea hartiei și cartonului.

Grijă faţă de mediu

Zonele umede contribuie la menţinerea calităţii mediului prin rolul lor multiplu: controlul inundaţiilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, retenţia nutrienţilor şi sedimentelor precum şi atenuarea schimbărilor climatice.

„Aceste activități, nu doar că insuflă elevilor grija față de mediu, dar îi ajută să conștientizeze importanța și rolul lor într-un colectiv. Munca în echipă și dragostea față de mediu au fost ingredientele acetui eveniment”, a declarat Florica Gabor, profesor coordonator centru de Protecţia Mediului.

În România exista 89 de zone umede recunoscute la nivel internaţional, iar cea mai mare zonă umedă din Europa este Delta Dunării. În Bazinul Hidrografic Crişuri există 32 zone protejate pentru habitate sau specii, unde apa este un factor important. Suprafaţa acestor zone este de aproape 2500 kmp, reprezentând 16,8% din suprafata bazinului hidrografic.

„An de an, ABA Crișuri a susținut activitățile acestui Club de elevi și de fiecare dată elevii au fost răsplătiți pentru munca depusă fie cu materiale didactice, fie cu vizite la Laboratorul de Calitatea Apei sau la lucrările hidrotehnice. Anul acesta, elevii vor beneficia de o vizita la Centrul de Informare Zerind, Muzeul Apelor, cum ne mai place nouă să îl numim”, a precizat directorul ABA Crişuri, Sorin Guler.

Internaţional

Convenţia semnată la Ramsar, în Iran, în 1971 a stabilit data de 2 februarie ca Zi Mondială a Zonelor Umede. Documentul se înscrie printre primele mari convenţii referitoare la conservarea patrimoniului natural. Obiectivul declarat al Convenţiei a fost acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice.

De asemenea, tot în convenţie este menţionat faptul că aceste zone umede constituie cele mai importante resurse naturale, ştiinţifice, economice şi recreative, a căror pierdere ar fi ireparabilă.

Alegerea acestor zone, conform Convenţiei, se bazează pe rolul internaţional din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, si hidrologic. Convenţia stabileşte pentru statele părţi, în primul rând, cerinţa de a elabora şi aplica planurile de amenajare, astfel încât să se favorizeze conservarea acestor zone prin crearea de rezervaţii şi utilizarea raţională a rezervelor lor.