Presedintele Basescu l-a decorat in 2005 pe Arafat cu Ordinul National pentru Merit in grad de Ofiter
În opinia dr. Raed Arafat, ministrul bihorean Ladislau Ritli a făcut o alegere nefericită pentru medicina de urgenţă.
„Deputatul Ciuhodaru, numit consilier onorific la Ministerul Sănătăţii pe probleme de urgenţă, a distrus SMURD Iaşi” a spus, ieri, Raed Arafat, precizând că se gândeşte la ce se va întâmpla cu urgenţa.
Potrivit lui Arafat, actuala Lege a sănătăţii prevede timpi de reacţie pentru ajungere la cazurile de urgenţă, iar în proiectul noii legi toate aceste prevederi dispar.
Ministrul Sănătăţii a regretat, ieri, demisia lui Arafat. „Am încercat să-l conving, l-am rugat să se concentreze pe îmbunătăţirea proiectului de lege şi să nu proiectăm o ipoteză care poate fi negativă. E o decizie personală şi, cu regret, am luat cunoştinţă de ea”, a spus Ladislau Ritli. Ministrul a precizat că, neavând foarte mulţi specialişti, a ales un consilier onorific pe probleme de urgenţă. Ritli a mai spus că a discutat cu dr. Ciuhodaru, urmând ca acesta să ajute la dezvoltarea şi comunicarea pe marginea proiectului Legii sănătăţii.
„Azi am avut o conferinţă şi cu directorii de direcţii sanitare, în care am prezentat elemente esenţiale ale legii şi am transmis ca mesaj să studieze cu atenţie, să vină cu sugestii profesioniste, să comunice în judeţele lor şi să răspundă la întrebări”, a conchis Ritli.
România va avea curând a cincea lege sanitară postdecembristă. Faţă de precedentele, aceasta riscă controverse atât de mari din pricina posibilităţii privatizării medicinii de urgenţă.
Pe fondul crizei sau mai exact al costurilor uriaşe pe care îl presupune Sănătatea, proiectul de lege stipulează că spitalele vor deveni fundaţii sau societăţi comerciale. Ideea nu e tocmai rea fiindcă în acest fel, statul, care se scutură de chetuieli imense, dă posibilitatea managerilor de spitale respectiv a admiistratorilor, care pot fi şi administraţiile locale şi judeţene, să atragă mai lesne fonduri.
Capitolul medicina de urgenţă din proiectul de lege însă naşte cele mai mari întrebări. Proiectul noii legi sanitare a primit propuneri şi observaţii până marţi, 10 ianuarie, rămâne pe site-ul Ministerului până la finele lunii, iar apoi va intra pe mâinile parlamentarilor. Însă unii spun că la conceperea acestui capitol din proiectul de lege nu au participat medici specialişti în urgenţă şi de altfel niciun specialist din comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii nu ar fi fost chemat să îşi dea cu părerea la naşterea proiectului.
Marţi, dr. Raed Arafat şi-a dat demisia din funcţia de secretar de stat al MS după ce preşedintele Traian Băsescu l-a acuzat de “stângism”.
Ministrul Sănătăţii, bihoreanul Ritli Ladislau, şi-a luat, se pare mâna de pe această problemă declarând că a acceptat demisia dr. Arafat.
În această etapă, proiectul de lege sanitară riscă, potrivit unor specialişti în urgenţă, dacă va fi aprobat în această formă, să pună vieţile oamenilor în pericol, cadrele medicale fiind şi ele fără protecţie.
Dacă privatizarea spitalelor nu e tocmai un lucru rău, apariţia unor noi servicii medicale de urgenţă în ţară va duce la scindarea personalului medical din urgenţă şi aşa insuficient. Noii jucători care bat la uşă sunt companii internaţionale care vor fura din medicii şi asistentele de la UPU-uri, Ambulanţe şi SMURD.
Banii pentru sistemul de urgenţă, vor fi împărţiţi nu la doi – trei – patru servicii de urgenţă ci poate la zece, spune şi dr. Hadrian Borcea, şeful UPU-SMURD Oradea. Dispeceratele integrate deja formate nu îşi vor mai avea rostul, iar omul când va suna la 112 s-ar putea, dacă nu are o urgenţă majoră (infarct, accidente vasculare cerebrale, come accidente rutiere extreme etc), să nu îi vină nimeni în ajutor. “În proiectul de lege se stipulează că asistenţa medicală este gratuită, dar nu precizează şi că e obligatorie”, spune dr. Borcea. Cu alte cuvinte, o persoană dacă îşi luxează piciorul ar putea avea surpriza să nu vină niciun serviciu de urgenţă la el şi să meargă el la un spital unde are asigurare medicală. Prin urmare, în afară de faptul că medicina de urgenţă nu are foarte mulţi medici, din care vor pleca câţiva la privaţi, proiectul de lege nu stipulează în detaliu nici gestionarea cazurilor de urgenţă decât la modul general: ISU va răspunde în continuare de urgenţele mari.
Nu în ultimul rând, se pare că serviciile medicale de urgenţă ce vor răsări curând nu vor fi nevoite să aibă specialişti pentru că nu li se va cere. Dr. Borcea aminteşte că în proiectul de lege se precizează că aceste servicii trebuie omologate, dar nu şi acreditate sau vizate de vreun for profesional din România.
Printre marii jucători privaţi ce bat la uşă se numără două companii internaţionale, cu suspiciuni în gestionarea urgenţelor.
La ora actuală, în Bihor sunt doar 20 de medici primari şi specialişti la SMURD şi Ambulanţă şi rămâne de văzut câţi dintre ei vor pleca la privaţi. “Mă voi lupta ca ei să nu trebuiască să plece”, a declarat dr. Borcea, care, în ultimele zile ar fi primit avertizări, se pare, dinspre cabinetul ministrului bihorean, dr. Ritli Ladislau, “ca să nu mai sperie lumea”.
