Bihorul, împărţit în super-comune şi comune-fantomă

De Veronica Bursaşiu
25Comentarii
Bihorul, împărţit în super-comune şi comune-fantomă
Ministerul Dezvoltării vrea ca actualizarea clasificării localităţilor să se facă la fiecare trei ani.

Nu vom scăpa de dominaţia Clujului. Prin noul proiect al Guvernului, Oradea va deveni un pol regional secundar. Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara sunt poli regionali principali, cu potenţial transnaţional.

Guvernul propune reclasificarea oraşelor în şapte categorii şi a comunelor în două categorii. Vor fi comune şi super-comune. Totul urmează să se întâmple până în 2025. Aceste clasificări au luat în calcul „noile realităţi sociale”. Polii rurali din Bihor, aşa numitele super-comune, vor fi: Bratca, Dobreşti, Suplacu de Barcău, Tileagd, Tinca, Vadu Crişului.

Dezvoltarea „super-comunelor” ar urma să aibă loc prin investiţii de la Guvern, iar sectoarele vizate sunt infrastructura de transport, cea tehnico-edilitară, dar şi domeniul socio-cultural. În România ar urma să fie nu mai puţin de 183 de poli regionali, care vor avea o populaţie de minim 2.000 locuitori, cu rol de servire intercomunală în zonele unde nu există oraşe pe o distanţă de minim 25 km. Proiectul de lege care îşi doreşte apariţia super-comunelor are ca şi criterii „rata migraţiei temporare a populaţiei, rata medie anuală de creştere a populaţiei, volumul populaţiei, accesibilitatea rutieră şi feroviară, ponderea persoanelor cu studii superioare sau mărimea medie a exploataţiilor agricole”. Noile unităţi administrativ-teritoriale vor prelua serviciile cu rol teritorial în sănătate, educație, cultură, comerț și servicii către populație.

Pădureni, localitatea cu 2 locuitori

Ministerul Dezvoltării dorește ca actualizarea clasificării să se facă la fiecare trei ani. În opoziţie cu supra-comunele au fost selectate localităţile în care s-au produs scăderi accentuate ale populaţiei, dar şi localităţile cu populaţie sub 100 de locuitori. Pentru aceste localitati, Executivul „încurajează unificarea administrativă” la iniţiativa autorităților locale şi ca urmare a voinţei exprimate prin referendum local de către populaţie.

Satul Pădureni din comuna Viişoara, conform informaţiilor din cadrul recensământului populaţiei şi locuinţelor din anul 2011, avea doi locuitori la data recensământului. În prezent, conform imaginilor satelitare, localitatea nu mai are nicio construcţie, perimetrul localității delimitând un teren agricol. Serverul cartografic al Institutului Național al Patrimoniului confirmă inexistenţa localităţii. Cu toate acestea, în conformitate cu informaţiile statistice, aferente crotalierii din anul 2013, ale Autorităţii naționale sanitar-veterinare şi pentru siguranța alimentelor, localitatea figurează cu 5 bovine şi 364 ovine, în condițiile în care populaţia, conform recensământului, a fost de 2 locuitori. Proiectul prevede că acele comune care înregistrează scăderi accentuate de populaţie să fie unificate cu altele din cadrul ariilor funcţionale, la inițiativa autorităților locale.

Comunele bihorene în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie (peste 30%), în perioada 1991–2012 (în calculul indicatorului a fost luată în considerare fragmentarea administrativă, respectiv divizarea comunelor), sunt: Şinteu – 38,8%, Derna – 33,8%, Criştioru de Jos – 31,4%, Diosig – 30,8%, Cărpinet – 30,00%.

O altă clasificare în care sunt prinse oraşele bihorene:„municipii și orașe centre urbane cu rol zonal, municipii și orașe cu rol de servire teritorială la nivel subjudețean, având o populație de peste 5.000 de locuitori (30.000 în zona de influență / potențial de arie funcțională urbană)”. Acestea trebuie să îndeplinească o serie de criterii: să aibă sedii de instituţii de interes județean / supra-județean, acccesibilitate la sistemele de transport la cel puțin două dintre următoarele: autostradă, magistrală feroviară, aeroport, gară, autogară, acces la un port fluvial în limita a 60 km, să fie nod intermodal, să aibă minim o universitate sau o filială de universitate, un spital de categoria III sau IV/V, spitale monoprofil cu nivel de competență înalt, instituții culturale de reputație regională / județeană. La această categorie, în Bihor sunt cuprinse: Aleşd cu localităţile aparţinătoare Pădurea Neagră, Peştioş, Tinăud; Beiuş cu Delani; Marghita cu Cheţ, Ghenetea; Salonta şi Valea lui Mihai.

„Strategiile nu se fac doar pe statistici!”

Atrage atenţia deputatul Szabo Odon, istoric de profesie şi cu un punct de vedere bine închegat şi atunci când în spaţiul public a fost vorba despre regionalizare. „Acest proiect prevede o reorganizare socială, dar trebuie să vedem câtă eficienţă are un astfel de sistem. Să nu cădem în plasă ca până acum, că dezbatem, dezbatem şi apoi introducem sistemul şi-l testăm pe oameni. Dacă nu vom face, prin aceste reorganizări, decât să ducem mai departe contactul dintre stat şi cetăţean, atunci clar acest proces nu este în interesul cetăţeanului. Nu facem decât să împingem anumite costuri din buzunarul statului în cel al cetăţeanului. Chiar dacă vor exista unificări de localităţi, e bine ca acolo să rămână măcar un oficiu de primărie, ca omul să aibă de unde să-şi ia o adeverinţă, să depună o reclamaţie.

Să nu uităm că în localităţile vizate de acest proiect trăieşte aproximativ o treime din populaţia ţării. În Occident, comunele s-au asociat pe anumite domenii, cum ar fi învăţământul, activităţile culturale. Rezultatul a fost că acolo școlile au primit finanţare dublă. Noi, de bine de rău, am rezolvat oarecum situaţia căminelor culturale prin Măsura 3.2.2, dar ce se întâmplă în ele? Nunţi, parastase. Acolo, tinerii ar putea să înveţe dansuri… Un instructor de dans e prea mult pentru o comună. Dacă s-ar asocia mai multe, atunci s-ar putea organiza chiar competiţii de dansuri… Acestea nu sunt investiţii cărora să le vezi plus-valoarea în doi-trei ani, rezultatul lor e că ai o societate mai multă, educată, nu căutători de ajutoare sociale!”, spune Szabo Odon.

Categorii de oraşe:

  • municipiu capitală, de importanţă naţională şi europeană: Bucureşti
  •  municipii poli regionali principali cu potenţial transnațional: Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara;
  • municipii poli regionali secundari: Arad, Pitești, Bacău, Oradea, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Galați, Baia Mare, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Mureș, Piatra Neamţ, Ploieşti, Satu Mare, Sibiu, Suceava şi Râmnicu Vâlcea;
  • municipii poli judeţeni principali cu potenţial transnaţional: Alba Iulia, Bistrița, Reșița, Sfântu Gheorghe, Târgoviște, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc, Deva, Călărași, Slobozia, Giurgiu, Slatina, Zalău, Alexandria, Tulcea, Vaslui şi Focşani;
  • municipii și orașe poli județeni secundari;
  • municipii și orașe centre urbane cu rol zonal;
  • municipii și orașe centre urbane cu funcții specializate;
  • oraşe cu caracteristici rurale.



25Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor